* Compania Națională de Investiții dă semne că proiectul Bazinului olimpic de înot merge mai departe, indiferent de litigiul dintre constructor și actualul beneficiar * în urma unei solicitări transmise de ”Obiectiv – Vocea Brăilei” către CNI, aflăm că s-au făcut, în sfârșit, noi demersuri pentru redeschiderea șantierului * este vorba despre începerea unei expertize tehnice a obiectivului de investiție, pentru ca lucrarea să poată fi preluată de către un alt constructor * după rezilierea contractului, firma de construcții a fost notificată de către CNI cu penalități de ordinul a zeci de milioane de lei pentru nerespectarea termenului de execuție * în replică, societatea a recurs la procedura de intrare în insolvență, numai că judecătorii Curții de Apel Bacău au anulat acest demers, iar dosarul a fost trimis mai departe, la Tribunalul București
În ciuda scenariilor pesimiste în care se scaldă, de luni bune, soarta Bazinului Olimpic din Brăila, se pare că lucrările vor fi totuși reluate, foarte probabil, chiar în acest an. După mai bine de șase luni de când ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a demarat procedura de reziliere a contractului privind construirea bazinului olimpic de înot, nemulțumit de slaba mobilizare de pe șantier, Compania Națională de Investiții (CNI) anunță, în sfârșit, noi demersuri pentru redeschiderea șantierului. Contactați de redactorii ”Obiectiv” pentru a solicita lămuriri cu privire la stadiul acestui proiect, reprezentanții CNI ne-au informat că zilele acestea tocmai s-a încheiat procedura de achiziție publică pentru expertiza tehnică. Cu alte cuvinte, proiectul merge înainte! ”În vederea reluării lucrărilor este necesară parcurgerea mai multor etape, respectiv contractarea unei expertize tehnice pentru stabilirea restului de executat, și ulterior stabilirii acestuia contractarea lucrărilor de execuție necesare finalizării obiectivului de investiții. La acest moment, procedura de achiziție publică privind expertiza tehnică a fost finalizată și este în curs de semnare contractul. Precizăm totodată faptul că în prezent, autorizația de construcție aferentă acestui obiectiv este expirată și este necesară emiterea unei noi autorizații de construire”, a transmis Biroul de presă al CNI, redactorilor ”Obiectiv”. Însă, până la emiterea unei noi autorizații de construire, experții tehnici vor evalua integral construcția cât și proiectul inițial, iar la final vor emite un raport în funcție de concluziile și, eventual, soluțiile de intervenție/remediere la clădirea care a făcut obiectul expertizei. Și, dacă totul va corespunde din punct de vedere tehnic, proiectul va primi undă verde pentru continuarea lucrărilor, de către un alt constructor.
Oficial, stadiul procentual al lucrării, la momentul rezilierii contractului este de 95%, pentru care constructorul, adică Middane Invest Grup, a încasat de la stat 32.057.896,46 lei fără TVA, toate facturile fiind astfel achitate integral. Și, dacă vă întrebați ce lucrări mai sunt de executat pentru finalizarea acestui proiect, ei bine, potrivit CNI, acestea vizează categorii de lucrări la finisajele interioare, placări bazine, montat uși, montat tavan fals, dotarea cu aparate electrice și obiecte sanitare, precum și efectuarea de reparații la exterioarele degradate. Cât vor mai dura și aceste lucrări aparent minore, nu se știe. CNI a evitat să avanseze un termen în acest sens. ”Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este condiționat de parcurgerea tuturor etapelor menționate anterior și în consecință va putea fi stabilit doar ulterior demarării efective a lucrărilor”, a explicat CNI. Cert este că societatea, Middane Invest Grup, cea care a executat 95% din lucrări, dar cu foarte mari întârzieri, a fost notificată de CNI, în calitate de beneficiar al proiectului, pentru nerespectarea termenului contractual. Vorbim, așadar, de penalități de ordinul a zeci de milioane de lei. Mai exact, 69.726.470,26 lei, adică de două ori valoarea contractului. ”În acest sens, CNI SA a formulat acțiune în instanță la Tribunalul București, în data de 20.09.2021, pentru obligarea Midanne Invest Grup la plata penalităților de întârziere. Acțiunea CNI SA a fost suspendată de drept de către Tribunalul București, conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, deoarece societatea a solicitat intrarea în insolvență la Tribunalul Bacău. Hotărârea Tribunalului Bacău prin care s-a admis intrarea în insolvență a fost anulată de către Curtea de Apel Bacău la data de 08.02.2022, astfel că dosarul a fost trimis la Tribunalul București pentru competenta soluționare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței”, a mai informat CNI.
Constructorul: ”Am intrat în reorganizare pentru că nu aveam ce face”
Contactat telefonic și întrebat despre intrarea în insolvență, directorul Middane Invest ne-a mărturisit că era singura variantă pe care o putea alege, din cauza penalităților impuse, o sumă nejustificat de mare în opinia acestuia. ”700 de miliarde de lei, de două ori valoarea bazinului, penalități?! Suntem în proces. Așteptăm. Am intrat în reorganizare pentru că nu aveam ce face. Asta era soluția cea mai bună. Singura variantă cu care mă pot proteja este să obțin intrarea în insolvență. Pentru că eu n-am garanția că o să câștig în fața instituțiilor statului, chiar dacă am dreptate și am pierdut bani (...)”, a declarat Dan Nechifor, directorul societății Middane Invest Grup. Acesta a dat de înțeles că nu se consideră vinovat de rezilierea acestui contract, de altfel primul pe care l-a avut cu Compania Națională de Investiții, și consideră că firma acestuia este doar o mică parte a unui plan mai mare al CNI, privind rezilierea contractelor, la nivel național. ”Când prețurile cresc cu 50-300% și tu, Statul român, reactualizezi prețurile doar cu 12,3%, cum să te descurci ? Și așa, soluția cea mai simplă pentru toată lumea era rezilierea contractelor... Știți ce mi-a zis juristul de la CNI? Că 80% din contracte vor fi reziliate pentru că au crescut prețurile fantastic și nu se mai pot onora plățile”, a mai subliniat șeful firmei de construcții. În ceea ce privește calitatea lucrărilor executate până la acest punct, constructorul a dat garanții că bazinul olimpic a fost executat ireproșabil, declarându-se mulțumit de rezultat, chiar dacă proiectul nu a fost dus la bun sfârșit. ”Eu sunt foarte mulțumit de treaba pe care am făcut-o acolo. Totul este făcut bine! (...) Proiectul poate continua, nu afectează în niciun fel acest proces pe care îl avem noi cu CNI. Lucrările pot porni imediat dacă se vrea, dar pentru asta cineva trebuie să ia o decizie”, a încheiat sursa citată.
Ministrul Atttila a reziliat contractul de la Brăila
Amintim că în vara anului trecut, mai exact 16 august 2021, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat că a demarat procedura de reziliere a contractului privind construirea bazinului olimpic de înot din municipiul Brăila, în urma unei vizite pe șantier pe care aceasta a avut-o la Brăila. Nemulțumit că la momentul vizitei sale la Brăila nu era niciun muncitor pe șantier, acesta a amenințat că reziliază contractul, dacă într-o lună nu se mobilizează constructorul. Ceea ce a și făcut! Tot atunci, constructorul le-a explicat jurnaliștilor că motivul pentru care nu a mai putut executa lucrări pe șantier este că ”expirase autorizația de construire”, cu toate că, în pandemie, astfel de documente se prelungesc automat. Se pare însă că întârzierile nu au fost cauzate doar de ”slaba mobilizare a constructorului” ci și de litigiul dintre acesta și CNI, privind actualizarea prețurilor, o problemă tergiversată ani la rândul, care l-ar fi costat pe șeful Middane Invest în jur de 800.000 de euro, după cum s-a plâns acesta, în repetate rânduri.
Bazinul de înot, olimpic doar în amânări
Lucrările la Bazinul olimpic de înot de la Brăila au început, oficial, în vara lui 2015, când au apărut și primele probleme. La nici două săptămâni de la instalarea muncitorilor pe șantier, lucrările s-au blocat luni bune, la stadiul de săpături, din cauza pânzei freatice, mai ridicată decât se aștepta constructorul. S-a remediat problema, dar au urmat altele. Ulterior, a intervenit un litigiu între constructor și finanțator, care avea să reducă viteza de lucru de pe șantier, din cauza prețurilor neactualizate practicate de CNI, încălcându-se astfel prevederile contractuale. Totul pentru că, spune el, contractul pentru realizarea bazinului olimpic de înot s-a semnat în 2011, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 2015, adică după patru ani de zile. Mai mult, încă din 2020 prețurile la materialele de construcții au crescut semnificativ, iar în pandemie au depășit orice așteptări, motiv pentru care constructorul a făcut numeroase interpelări la minister și la CNI pentru rezolvarea acestei probleme, timp în care lucrările la bazin au cam bătut pasul pe loc.
Proiectul bazinului olimpic de înot a fost întocmit de municipalitatea brăileană în urmă cu 12 ani, mai exact în 2010, în mandatul fostului primar Aurel Simionescu și timp de cinci ani s-a așteptat o soluție de finanțare. Investiția a fost prinsă ulterior într-un acord încheiat între Ministerul Dezvoltării și Ministerului Tineretului și Sportului, semnat pe 20 ianuarie 2015. Proiectul a fost stabilit la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro, bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractul a fost câștigat la licitație de firma “Midanne Invest Grup”, cea care a realizat 95% din construcția bazinului, iar proiectul general a fost făcut de firma “Specialist Consulting”, ambele din capitală. Beneficiarul final al obiectivului de investiții va fi Primăria Brăila, care a contribuit cu 2,1 milioane de euro la acest proiect, bani pe care edilul-șef Marian Dragomir, speră ”să nu-i fi furat Guvernul”, după cum s-a exprimat acesta, în cadrul ultimei ședințe ordinare a CLM Brăila.
