• schimbarea Guvernului este ultimul motiv invocat de contructorii de la Midanne Invest Grup pentru întârzierea lucrărilor • acum se bate pasul pe loc din cauza unor avize aşteptate din partea mai-marilor din ANAF şi ministere, legate de schimbarea echipamentelor de cronometrare prevăzute iniţial în contract cu altele mai noi, reglementate de Federaţia Internaţională de Nataţie • şi cum încâlcite sunt căile birocratice, iar această decizie trebuie să treacă prin cel puţin 12 birouri spre a fi aprobată, achiziţia noilor echipamente va întârzia şi mai mult finalizarea proiectului • aşa se face că bazinul olimpic nu va mai fi inaugurat în această toamnă, cum au promis, ultima oară, reprezentanţii firmei de construcţii
Bazinul olimpic de înot, un proiect ambiţios de ordinul a 8 milioane de euro, început în primăvara lui 2015, se cam îneacă la mal. Deşi lucrările sunt pe ultima sută de metri, nimeni nu pare să mai grăbească ritmul şi să ducă la bun sfârşit acest proiect, a cărui linie de finish a tot fost prelungită în ultimii 3 ani. În luna martie 2016, când de fapt trebuia să fie finalizat acest proiect, a început amânarea predării lui, de la un an la altul, până când s-a ajuns la o întârziere istorică, de aproape 4 ani, de parcă cineva şi-ar fi propus să-l inaugureze odată cu Jocurile Olimpice, evenimentul multisportiv internaţional organizat o dată la 4 ani. Lăsând gluma la o parte, proiectul este realizat în proporţie de aproximativ 95%, după cum ne dă asigurări şeful firmei de construcţii, dar problema este alta. Termenul de predare a proiectului a fost din nou amânat şi nu va înota nimeni în 2019 în bazinul olimpic, după cum s-a promis în vara acestui an. Problema e că amânarea este pe un termen nedefinit. Motivul? Clasicele încurcături în proceduri şi acte...
Dacă e să o luăm cronologic, un lung şir de probleme a dus la tergiversările repetate. Prima problemă a apărut în 2015, la nici 2 săptămâni de la instalarea muncitorilor pe şantier, când lucrările s-au blocat luni bune, la stadiul de săpături. Atunci, angajaţii firmei care a contractat lucrarea au avut surpriza să constate că pânza freatică este mai ridicată decât se aşteptau, astfel că au apărut intervenţii şi cheltuieli neprevăzute pentru rezolvarea situaţiei. După acest episod, care şi-a găsit o rezolvare în cele din urmă, au urmat însă altele. Ulterior, a intervenit un litigiu între constructor şi finanţator, adică Compania Naţională de Investiţii (CNI) care avea să reducă viteza de lucru de pe şantier, tocmai din cauza preţurilor neactualizate practicate de CNI, încălcându-se astfel prevederile contractuale.”Contractul s-a semnat în 2011, ordinul de începere a lucrărilor a fost în 2015, deci la 4 ani de zile. Deci nu poţi să lucrezi cu preţurile stabilite în 2011, când toate erau mai ieftine. Să zicem că tu atunci luai o pâine cu 5 lei, iar mie să mi-o deconteze CNI-ul la fel şi în 2019, când de fapt pâinea este acum 6 lei. Şi nu sunt singurul antreprenor cu această problemă, sunt mulţi oameni ca mine pe holurile instanţelor. Mi-au promis un timp că se rezolvă problema, ne-au ţinut aşa 2 ani de zile, până când ne-au sfătuit chiar ei să-i dăm în judecată. Asta a fost o altă chestiune care n-a fost în sprijinul proiectului”, a declarat Dan Nechifor, directorul general al Midanne Invest Grup Bucureşti, firma care se ocupă de proiect. Acesta ne-a explicat că pierderile financiare nu sunt deloc de neglijat, fiind vorba de peste 1 milion de euro.
“Cei de la CNI ne-au spus că nu ne mai plătesc situaţiile de lucrări pentru că Brăila e datoare.”
O altă situaţie care ar fi putut fi evitată pentru ca proiectul să-şi urmeze cursul firesc al lucrărilor a fost legată de o obligaţie de plată a municipalităţii către CNI, de ordinul a 2,1 milioane de euro. Suma reprezentând contribuţia Primăriei Brăila la acest proiect de investiţie, bani care s-au lăsat însă aşteptaţi în contul CNI, până când finanţatorul a început să ameninţe că nu mai plăteşte situaţiile de lucrări de la Brăila. “Primăria Brăila fost drăguţă şi şi-a respectat obligaţiile, că aveau şi ei de plătit o parte la CNI şi au plătit-o. Ştiu asta, pentru că cei de la CNI ne-au spus că nu ne mai plătesc situaţiile de lucrări pentru că Brăila e datoare. Am îndrăznit să-l sunăm pe domnul primar, domnul primar a spus «nu-i nicio problemă, noi avem banii prevăzuţi» şi au transmis banii către CNI”, a mai precizat şeful firmei de construcţii din capitală. Cum şi această problemă s-a rezolvat în cele din urmă, muncitorii au dat zor să termine ce au început, iar ritmul de lucru a revenit la normal până când constructorul s-a lovit de altă problemă. De această dată, din cauza echipamentelor de cronometrare pentru competiţii prevăzute iniţial în contract şi care între timp nu mai corespund cu normele actuale ale Federaţiei Internaţionale de Nataţie (FINA) . O prevedere fără de care bazinul olimpic de înot nu ar putea fi omologat pentru competiţii de acest gen. Prin urmare, patronul firmei de construcţii Midanne spune că a dat o dispoziţie de şantier pentru anularea echipamentelor vechi prevăzute iniţial în contract şi a introdus alte dotări de acest fel, însă de ultimă generaţie, care corespund reglementărilor actuale ale FINA. “Eu nu pot să fac absolut nimic până când această dispoziţie de şantier nu este aprobată. Ea a fost avizată de CNI acum vreo două luni, după alte 16 luni de analiză(...)Şi ea are un circuit acum, trebuie să ajungă la ANAF, să stea 2 săptămâni la ANAF, să se întoarcă înapoi şi să ajungă mai departe. Aşteptăm să se întâmple lucrul ăsta. Hârtiile au fost trimise, sunt pe drum, dar se pare că se întorc greu şi părerea mea este că hârtiile se întorc greu, şi din cauza situaţiile incerte din Guvern, cu tot ce înseamnă schimbări, modificări(...)În momentul în care pentru o chestiune tehnică, relativ simplă, sunt 12 oameni într-o instituţie de stat, după care ajunge la altă instituţie de stat, după care se duce la minister. Dintre toţi aceştia, numai unul dacă are un punct de vedere diferit, hârtiile rămân pe loc”, a mai explicat constructorul. Aşadar, cel mai optimist termen de predare a proiectului este în primăvara lui 2020, însă nimeni nu mai promite nimic de această dată, pentru că totul depinde acum de un lung şir de aprobări ministeriale şi nu numai. Şi cum la cârma ţării s-a instalat un nou Guvern, o să mai curgă apă pe Dunăre până ce noii miniştri îşi vor intra pe deplin în drepturi şi îşi vor arunca ochii şi în acest proiect. “Cu realism, îţi spun clar, în momentul în care ei să zicem, ca prin minune, îşi dau acordul mâine, echipamentele se aduc din Elveţia, şi dacă nu le trimit până pe 25 noiembrie, elveţienii intră în vacanţa de iarnă, iar dacă nu le aduc până la sfârşitul anului, n-am cum să termin(...)Noi ca procedură, mai avem cam 60 de zile cât ar dura să ne vină echipamentele, şi după aia mai am vreo 30 de zile, cât ar dura partea de montaj”, a mai transmis şeful firmei de construcţii din capitală. Între timp, acesta a mai spus că se lucrează la finisaje în interiorul noii clădiri care va găzdui bazinul de competiţii, dar cu mai puţini oameni, pentru că şi volumul de muncă este mai mic, având în vedere că stadiul lucrărilor este blocat acum la amenajarea bazinelor. Şi chiar dacă viteza de lucru a acestui proiect a fost turată în mai multe mandate de primari, viceprimari şi de miniştri, iar lucrurile nu s-au desfăşurat ca la carte, rezultatul va fi însă ca la carte, dacă nu chiar spectaculos, după cum ne promite constructorul. Un proiect similar a fost construit în capitală, la Clubul Sportiv Dinamo, acesta fiind, de altfel, primul bazin olimpic de înot realizat de CNI.
Au trecut 9 ani de când s-a întocmit proiectul
Proiectul bazinului olimpic de înot a fost întocmit de municipalitatea brăileană în urmă cu 9 ani, mai exact în 2010, şi vreme de 5 ani s-a aşteptat o soluţie de finanţare. Investiţia a fost prinsă ulterior într-un acord încheiat între Ministerul Dezvoltării şi Ministerului Tineretului şi Sportului, semnat pe 20 ianuarie 2015. Proiectul a fost stabilit la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro, bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractul a fost câştigat la licitaţie de firma “Midanne Invest Grup”, cea care efectuează lucrările de construcţie, iar proiectant general este firma “Specialist Consulting”, ambele din capitală. Contractul ce vizează investiţia de la Brăila face parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Dezvoltării - “Programul naţional de construcţii de interes public - subprogramul bazine de înot” şi a fost încheiat în 2011, în urma unei licitaţii organizate de Compania Naţională de Investiţii. Bazinul olimpic are o lungime de 50 metri şi o lăţime de 25 metri, va avea 10 culoare, fiecare dintre ele cu lăţimea de 2,5 metri şi o adâncime a apei de maximum 2 metri. În ceea ce priveşte baza sportivă, acesta va dispune de o capacitate în tribune de 800 de locuri, de sală de forţă, saună, vestiare spaţioase, grupuri sanitare, cabinet medical, cabinet antidoping, o sală de conferinţe, chiar şi o cofetărie.
