Violenta domestica distruge vietile sotiilor, nurorilor, surorilor, fiicelor, fostelor sotii. Agresorii sint, cu citeva exceptii, barbati din familie. Aceasta forma de violenta indreptata asupra femeilor dar si asupra copiilor se manifesta prin lovituri corporale, tras de par, oparire, ardere, injunghiere, ucidere, hartuire sexuala, viol, atacuri verbale, izolare de familie si prieteni, privare de resurse economice. In Braila, in primele 6 luni ale acestui an, au fost inregistrate 96 de victime ale violentei domestice. Centralizarea a fost realizata de Directia Muncii si Protectiei Sociale (DMPS). Fenomenul ramine, din pacate, o problema de natura privata si nu una de incalcare a drepturilor omului. Violenta domestica este un fenomen care nu a prea fost luat in considerare, in sensul demararii unor actiuni de combatere a acestor fapte. O incercare timida a fost realizata anul trecut in Braila, cind a fost organizat "Marsul tacerii", actiune care a fost o forma de protest fata de violenta in familie. Nenumarate femei sint victime ale abuzurilor sotilor care nu le respecta dreptul la securitate, dreptul la exprimare, dreptul la educatie, la o viata armonioasa. De multe ori casnicia devine un loc al suferintei si un tarim de manifestare a violentelor.
Pe baza protocoalelor incheiate cu mai multe institutii si organizatii neguvernamentale din plan local, DMPS realizeaza baza de date privind gestionarea situatiilor de violenta in familie. "In primul semestru al acestui an am inregistrat 96 de cazuri de violenta in familie. In marea majoritate a cazurilor, victimele au fost femei, atit din mediul urban cit si din mediul rural. Agresorii sint, in peste 90% din cazuri, persoane fara ocupatie. Institutia noastra acorda indrumare metodologica unitatilor care asigura gazduire, ingrijire si consiliere si intocmeste rapoarte de oportunitate pentru furnizorii de servicii sociale care au solicitat acordarea de subventii pentru sprijinirea victimelor violentei domestice. Victimele au beneficiat de consiliere psihologica, juridica, asistenta medicala si gazduire in centrele pentru adapostirea victimelor violentei, centre apartinind Fundatiei “Lumina”", ne-a declarat Laura Tupea, director executiv al DMPS Braila.
Majoritatea victimelor consiliate la Fundatia “Lumina” au divortat de sotii violenti
In acest moment, in Braila exista doar doua locatii unde se pot adaposti victimele violentei domestice. Este vorba despre Centrul Maternal care functioneaza in subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) si despre Adapostul "Casandra" infiintat de Fundatia "Lumina".
Adapostul "Casandra" a gazduit in primele 6 luni ale acestui an 36 de persoane care s-au confruntat cu violenta domestica. "Victimele beneficiaza de o gazduire de 60 de zile. In primele zile mergem impreuna la Medicina Legala pentru certificatele medico-legale. Sotiile sint inca in stare de soc, le e teama ca sotii violenti vor afla adresa adapostului si vor veni sa le agreseze. Unele au serviciu, altele nu. Pe cele care nu aveau un loc de munca le-am ajutat sa-si gaseasca o slujba in virtutea colaborarii pe care o avem cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca. Majoritatea sotiilor care s-au prezentat la noi aveau pina-n 35 de ani. Principalele cauze care au determinat violentele in familie sint legate de consumul de alcool si de copilaria sotului. Femeile se confrunta si cu o gelozie mult peste medie. In familiile unde exista violenta domestica nu exista preocupare pentru comunicare, pentru armonie familiala. Pe parcursul celor 60 de zile, victimele primesc asistenta medicala, asistenta sociala, consiliere juridica si psihologica. Pina se acomodeaza, familiile in suferinta primesc atit gazduire cit si alimente. Eu am preluat activitatea de consiliere din luna mai si va pot spune ca toate sotiile pe care le-am consiliat au divortat de sotii violenti. Tot la noi au aprimit consiliere si pentru inaintarea actelor de divort", ne-a declarat Mariana Neagu, psiholog in cadrul Fundatiei "Lumina".
Femeile consiliate reusesc sa-si gaseasca un loc de munca, se intorc la familia materna sau inchiriaza o locuinta. Pentru toate acestea primesc sprijin din partea Fundatiei "Lumina". Maria Jerlaeanu, director al Fundatiei "Lumina", a precizat ca este important ca in familie sa existe o impartire a responsabilitatilor, sa se puna accentul pe comunicare. "Familiile care se caracterizeaza prin armonie au si reusite in tot ceea ce-si propun. In familie exista si drepturi si obligatii. Vom organiza mai multe mese rotunde pentru promovarea comunicarii si combaterea violentei domestice", a spus Maria Jerlaeanu.
Femeia - intre flori si drepturi
Femeia-mama, femeia-sotie, femeia-iubita, femeia-colega de serviciu, femeia-om de stiinta, femeia-manager este, de fapt, un cetatean, o fiinta umana careia trebuie sa i se respecte drepturile. Foarte multe din familiile romanesti au intrat intr-o noua etapa a civilizatiei cu conceptii din Evul Mediu. De cele mai multe ori oamenii condamna persoana care divorteaza, nerespectind decizia acesteia de a pune capat suferintei. Sociologii spun ca inca nu manifestam o atitudine adecvata fata de aceste realitati. In Braila, spre exemplu, nici pina acum nu s-a infiintat o organizatie pentru apararea drepturilor femeii, in ciuda faptului ca exista foarte multe cazuri de violenta. Exista un telefon al copilului - 983, dar nu exista un telefon pentru salvarea femeilor abuzate, ceea ce demonstreaza ca in acest moment, protejarea femeii-victima a violentei domestice nu este o prioritate.
Pina in anul 2002, in Romania nu exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. Legislatia nu prevedea articole prin care violenta in familie sa fie incriminata si sanctionata. Din noiembrie 2002, actele normative au fost modificate, violenta domestica fiind pedepsita. Azi, problema violentei in familie a atins cote alarmante. Potrivit unui studiu realizat de organismele europene, in ciuda adoptarii Legii cu privire la egalitatea de sanse intre femei si barbati, inca sint multe lucruri de rezolvat, printre acestea fiind: eliminarea atitudinii discriminatorii, asigurarea de sanse egale, combaterea violentei domestice. Specialistii recomanda armonizarea legislatiei nationale cu cea internationala si europeana in domeniu. Recomandarile consultantilor vizeaza atit autoritatile responsabile de la nivel national, dar si autoritatile locale, organele de drept, sistemul judecatoresc, ong-urile de profil si mass-media. "Respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului, iar toate aspectele
violentei fizice sau mintale impotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale", se precizeaza in Rezolutia Parlamentului European.
"Violenta in familie" reprezinta orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. La noi, legea privind combaterea violentelor in familie este Legea nr. 217/2003. Violentele in familie sint considerate infractiuni, dar prea putine actiuni de educatie au fost derulate atit in scoli cit si in comunitate, astfel incit acest fenomen sa se diminueze.
CASETA 1 (foto generic - Agresor)
Portretul agresorului
Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa aiba o viata sociala in sensul in care sa-si poata marturisi suferinta si, eventual, sa poata primi un sprijin. Are un temperament violent, este ironic, critic, cinic, consuma alcool sau droguri, crede ca puterea si controlul pot fi obtinute prin violenta, incearca sa domine conversatia, nu suporta sa fie contrazis. Agresorul ia masuri de precautie in ceea ce priveste victima: o controleaza, o face sa se simta neajutorata.
Pe de alta parte, barbatii violenti nu au abilitati de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in vreme ce, la locul de munca comunicarea ramine o rutina de relationare superficiala. Acuzele duc la disconfort psihologic, care peste un anumit prag devine abuz psihologic. Agresorul ii distruge victimei obiecte dragi sau relatii care conteaza. In multe cazuri, agresorul este foarte violent, mergind pina la uciderea sotiei, copilului sau a altui membru al familiei.
CASETA 2 (Foto generic - Victima)
Portretul victimei
Victima este o persoana dominata de frica, isi pierde increderea in sine, se simte controlata, crede ca isi pierde mintile, se caracterizeaza printr-o lipsa de speranta, are tentative de suicid, igiena si nutritia acesteia sint precare. Victima este incapabila sa ia o decizie din cauza traumelor, este dependenta emotional de agresor. Sint foarte multe obstacole care le impiedica pe femei sa-si paraseasca partenerul: lipsa mijloacelor financiare, frica, mentalitatea, lipsa unui adapost, copiii, santajul emotional. De multe ori, ca sa-si justifice atitudinea de indolenta, femeile agresate invoca problemele financiare si/sau lipsa unei locuinte, se gindesc sa nu sufere copiii. De multe ori, victimele spun - "Asa ceva gasesti in orice familie" sau spera ca agresorul se va schimba. Victima are stari de insomnii, de neliniste, de nervozitate, de tristete accentuata sau dezvolta diverse fobii. Victimele se simt neputincioase in fata vietii si sint convinse ca nu s-ar putea descurca fara partener. Traiesc cu teama fata de partener, mai ales daca acesta este in stare de ebrietate.
Caseta
Zeci de conflicte in familiile brailene
In ultimii ani, conflictele din familiile brailene au fost la ordinea zilei, jandarmii fiind solicitati sa calmeze spiritele incinse si sa le scape de amenintari si batai fie pe mame, pe sotii sau concubine. O femeie din cartierul Pisc a fost terorizata chiar de fiul ei, de 37 de ani, care, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, o jignea si o brusca pe cea care i-a dat viata. Ajunsi la fata locului, jandarmii au reusit sa il calmeze pe barbat, care a primit si o amenda pentru fapta sa. O alta femeie, din orasul Ianca, a chemat jandarmii, dupa ce fiul ei, cu mintea tulbure din cauza bauturii, a pornit un adevarat scandal. Barbatul de 36 de ani a iesit in mijlocul strazii si a inceput sa isi injure mama, cu care se certase anterior. Pentru comportamentul neadecvat, fiul recalcitrant a primit o amenda de 200 de lei.
Jandarmii s-au deplasat de urgenta in cartierul brailean Radu Negru pentru a aplana un conflict intre doi concubini, desfasurat in mijlocul strazii. Un barbat de 29 de ani, suparat nevoie mare pe concubina sa, a ajuns de la discutii in contradictoriu la amenintari si injurii adresate femeii cu care traia. In cartierul Pisc, a izbucnit un alt scandal tot intre doi iubiti, cauza principala fiind consumul de alcool. Jandarmii au identificat un barbat, de 51 de ani, care tulbura linistea publica, adresindu-i injurii si amenintari sotiei cu care se afla in proces de divort.
Jandarmii au fost chemati si la un imobil de pe strada Rahova, unde un brailean de 34 de ani, baut bine, isi ameninta cu acte de violenta atit concubina, cit si pe tatal acesteia. Dupa ce s-a calmat, barbatul in cauza a fost sanctionat contraventional cu amenda de 200 lei. O femeie din orasul Faurei, care se afla in proces de divort cu sotul, a fost agresata de acesta si trintita pe jos. Pentru aplanarea conflictului, oamenii legii i-au somat verbal pe cei doi, sa inceteze, iar din verificarile realizate au constatat faptul ca barbatul, in urma unor neintelegeri avute cu sotia sa, i-a adresat acesteia cuvinte jignitoare si a lovit-o in zona capului. (Alina MIHAI, Liliana Serban)
Pe baza protocoalelor incheiate cu mai multe institutii si organizatii neguvernamentale din plan local, DMPS realizeaza baza de date privind gestionarea situatiilor de violenta in familie. "In primul semestru al acestui an am inregistrat 96 de cazuri de violenta in familie. In marea majoritate a cazurilor, victimele au fost femei, atit din mediul urban cit si din mediul rural. Agresorii sint, in peste 90% din cazuri, persoane fara ocupatie. Institutia noastra acorda indrumare metodologica unitatilor care asigura gazduire, ingrijire si consiliere si intocmeste rapoarte de oportunitate pentru furnizorii de servicii sociale care au solicitat acordarea de subventii pentru sprijinirea victimelor violentei domestice. Victimele au beneficiat de consiliere psihologica, juridica, asistenta medicala si gazduire in centrele pentru adapostirea victimelor violentei, centre apartinind Fundatiei “Lumina”", ne-a declarat Laura Tupea, director executiv al DMPS Braila.
Majoritatea victimelor consiliate la Fundatia “Lumina” au divortat de sotii violenti
In acest moment, in Braila exista doar doua locatii unde se pot adaposti victimele violentei domestice. Este vorba despre Centrul Maternal care functioneaza in subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) si despre Adapostul "Casandra" infiintat de Fundatia "Lumina".
Adapostul "Casandra" a gazduit in primele 6 luni ale acestui an 36 de persoane care s-au confruntat cu violenta domestica. "Victimele beneficiaza de o gazduire de 60 de zile. In primele zile mergem impreuna la Medicina Legala pentru certificatele medico-legale. Sotiile sint inca in stare de soc, le e teama ca sotii violenti vor afla adresa adapostului si vor veni sa le agreseze. Unele au serviciu, altele nu. Pe cele care nu aveau un loc de munca le-am ajutat sa-si gaseasca o slujba in virtutea colaborarii pe care o avem cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca. Majoritatea sotiilor care s-au prezentat la noi aveau pina-n 35 de ani. Principalele cauze care au determinat violentele in familie sint legate de consumul de alcool si de copilaria sotului. Femeile se confrunta si cu o gelozie mult peste medie. In familiile unde exista violenta domestica nu exista preocupare pentru comunicare, pentru armonie familiala. Pe parcursul celor 60 de zile, victimele primesc asistenta medicala, asistenta sociala, consiliere juridica si psihologica. Pina se acomodeaza, familiile in suferinta primesc atit gazduire cit si alimente. Eu am preluat activitatea de consiliere din luna mai si va pot spune ca toate sotiile pe care le-am consiliat au divortat de sotii violenti. Tot la noi au aprimit consiliere si pentru inaintarea actelor de divort", ne-a declarat Mariana Neagu, psiholog in cadrul Fundatiei "Lumina".
Femeile consiliate reusesc sa-si gaseasca un loc de munca, se intorc la familia materna sau inchiriaza o locuinta. Pentru toate acestea primesc sprijin din partea Fundatiei "Lumina". Maria Jerlaeanu, director al Fundatiei "Lumina", a precizat ca este important ca in familie sa existe o impartire a responsabilitatilor, sa se puna accentul pe comunicare. "Familiile care se caracterizeaza prin armonie au si reusite in tot ceea ce-si propun. In familie exista si drepturi si obligatii. Vom organiza mai multe mese rotunde pentru promovarea comunicarii si combaterea violentei domestice", a spus Maria Jerlaeanu.
Femeia - intre flori si drepturi
Femeia-mama, femeia-sotie, femeia-iubita, femeia-colega de serviciu, femeia-om de stiinta, femeia-manager este, de fapt, un cetatean, o fiinta umana careia trebuie sa i se respecte drepturile. Foarte multe din familiile romanesti au intrat intr-o noua etapa a civilizatiei cu conceptii din Evul Mediu. De cele mai multe ori oamenii condamna persoana care divorteaza, nerespectind decizia acesteia de a pune capat suferintei. Sociologii spun ca inca nu manifestam o atitudine adecvata fata de aceste realitati. In Braila, spre exemplu, nici pina acum nu s-a infiintat o organizatie pentru apararea drepturilor femeii, in ciuda faptului ca exista foarte multe cazuri de violenta. Exista un telefon al copilului - 983, dar nu exista un telefon pentru salvarea femeilor abuzate, ceea ce demonstreaza ca in acest moment, protejarea femeii-victima a violentei domestice nu este o prioritate.
Pina in anul 2002, in Romania nu exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. Legislatia nu prevedea articole prin care violenta in familie sa fie incriminata si sanctionata. Din noiembrie 2002, actele normative au fost modificate, violenta domestica fiind pedepsita. Azi, problema violentei in familie a atins cote alarmante. Potrivit unui studiu realizat de organismele europene, in ciuda adoptarii Legii cu privire la egalitatea de sanse intre femei si barbati, inca sint multe lucruri de rezolvat, printre acestea fiind: eliminarea atitudinii discriminatorii, asigurarea de sanse egale, combaterea violentei domestice. Specialistii recomanda armonizarea legislatiei nationale cu cea internationala si europeana in domeniu. Recomandarile consultantilor vizeaza atit autoritatile responsabile de la nivel national, dar si autoritatile locale, organele de drept, sistemul judecatoresc, ong-urile de profil si mass-media. "Respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului, iar toate aspectele
violentei fizice sau mintale impotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale", se precizeaza in Rezolutia Parlamentului European.
"Violenta in familie" reprezinta orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. La noi, legea privind combaterea violentelor in familie este Legea nr. 217/2003. Violentele in familie sint considerate infractiuni, dar prea putine actiuni de educatie au fost derulate atit in scoli cit si in comunitate, astfel incit acest fenomen sa se diminueze.
CASETA 1 (foto generic - Agresor)
Portretul agresorului
Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa aiba o viata sociala in sensul in care sa-si poata marturisi suferinta si, eventual, sa poata primi un sprijin. Are un temperament violent, este ironic, critic, cinic, consuma alcool sau droguri, crede ca puterea si controlul pot fi obtinute prin violenta, incearca sa domine conversatia, nu suporta sa fie contrazis. Agresorul ia masuri de precautie in ceea ce priveste victima: o controleaza, o face sa se simta neajutorata.
Pe de alta parte, barbatii violenti nu au abilitati de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in vreme ce, la locul de munca comunicarea ramine o rutina de relationare superficiala. Acuzele duc la disconfort psihologic, care peste un anumit prag devine abuz psihologic. Agresorul ii distruge victimei obiecte dragi sau relatii care conteaza. In multe cazuri, agresorul este foarte violent, mergind pina la uciderea sotiei, copilului sau a altui membru al familiei.
CASETA 2 (Foto generic - Victima)
Portretul victimei
Victima este o persoana dominata de frica, isi pierde increderea in sine, se simte controlata, crede ca isi pierde mintile, se caracterizeaza printr-o lipsa de speranta, are tentative de suicid, igiena si nutritia acesteia sint precare. Victima este incapabila sa ia o decizie din cauza traumelor, este dependenta emotional de agresor. Sint foarte multe obstacole care le impiedica pe femei sa-si paraseasca partenerul: lipsa mijloacelor financiare, frica, mentalitatea, lipsa unui adapost, copiii, santajul emotional. De multe ori, ca sa-si justifice atitudinea de indolenta, femeile agresate invoca problemele financiare si/sau lipsa unei locuinte, se gindesc sa nu sufere copiii. De multe ori, victimele spun - "Asa ceva gasesti in orice familie" sau spera ca agresorul se va schimba. Victima are stari de insomnii, de neliniste, de nervozitate, de tristete accentuata sau dezvolta diverse fobii. Victimele se simt neputincioase in fata vietii si sint convinse ca nu s-ar putea descurca fara partener. Traiesc cu teama fata de partener, mai ales daca acesta este in stare de ebrietate.
Caseta
Zeci de conflicte in familiile brailene
In ultimii ani, conflictele din familiile brailene au fost la ordinea zilei, jandarmii fiind solicitati sa calmeze spiritele incinse si sa le scape de amenintari si batai fie pe mame, pe sotii sau concubine. O femeie din cartierul Pisc a fost terorizata chiar de fiul ei, de 37 de ani, care, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, o jignea si o brusca pe cea care i-a dat viata. Ajunsi la fata locului, jandarmii au reusit sa il calmeze pe barbat, care a primit si o amenda pentru fapta sa. O alta femeie, din orasul Ianca, a chemat jandarmii, dupa ce fiul ei, cu mintea tulbure din cauza bauturii, a pornit un adevarat scandal. Barbatul de 36 de ani a iesit in mijlocul strazii si a inceput sa isi injure mama, cu care se certase anterior. Pentru comportamentul neadecvat, fiul recalcitrant a primit o amenda de 200 de lei.
Jandarmii s-au deplasat de urgenta in cartierul brailean Radu Negru pentru a aplana un conflict intre doi concubini, desfasurat in mijlocul strazii. Un barbat de 29 de ani, suparat nevoie mare pe concubina sa, a ajuns de la discutii in contradictoriu la amenintari si injurii adresate femeii cu care traia. In cartierul Pisc, a izbucnit un alt scandal tot intre doi iubiti, cauza principala fiind consumul de alcool. Jandarmii au identificat un barbat, de 51 de ani, care tulbura linistea publica, adresindu-i injurii si amenintari sotiei cu care se afla in proces de divort.
Jandarmii au fost chemati si la un imobil de pe strada Rahova, unde un brailean de 34 de ani, baut bine, isi ameninta cu acte de violenta atit concubina, cit si pe tatal acesteia. Dupa ce s-a calmat, barbatul in cauza a fost sanctionat contraventional cu amenda de 200 lei. O femeie din orasul Faurei, care se afla in proces de divort cu sotul, a fost agresata de acesta si trintita pe jos. Pentru aplanarea conflictului, oamenii legii i-au somat verbal pe cei doi, sa inceteze, iar din verificarile realizate au constatat faptul ca barbatul, in urma unor neintelegeri avute cu sotia sa, i-a adresat acesteia cuvinte jignitoare si a lovit-o in zona capului. (Alina MIHAI, Liliana Serban)
