* consilierii municipali au ridicat, recent, problema Bazinului Olimpic de Înot, unde nu se mai întâmplă nimic de luni bune, după ce, în august 2021, Ministerul Dezvoltării a solicitat rezilierea contractului cu firma ”Midanne” * s-a ajuns astfel la un blocaj deoarece, potrivit primarului Marian Dragomir, constructorul a dat în judecată Compania Națională de Investiții (CNI), astfel că nu se poate ca o altă societate să finalizeze lucrările de la bazin, până când litigiul nu se clarifică * subiectul a fost ridicat de consilierul municipal PNL Florin Gheorghiță, care a solicitat ca primarul și președintele CJ Brăila să facă presiuni la CNI pentru a urgenta lucrurile * în acest context, edilul-șef a mai reliefat o problemă: faptul că municipalitatea a plătit integral partea sa pentru lucrările de la Bazin, 2,1 milioane de euro, însă nu se mai știe care este soarta acelor sume
Bazinul Olimpic de Înot din Brăila zace și acum cu lacătul pe ușă și nu se întrevede vreo soluție pentru ca lucrările ce au mai rămas de executat să fie gata în viitorul apropiat. Subiectul privind soarta bazinului a fost ridicat în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila, la dezbaterile unui proiect ce nu viza în mod direct acest lucru. Mai precis, atunci când se analiza aprobarea Acordului de parteneriat între Municipiul și Județul Brăila în vederea implementării Programului-cadru al manifestărilor culturale, artistice, educaționale și sportive pe anul 2022, consilierul PNL Florin Gheorghiță a solicitat ca primarul și președintele CJ Brăila să se implice într-un fel și să facă presiuni pentru deblocarea situației de la Bazinul Olimpic de Înot. Ca urmare a explicațiilor oferite în ședință de către liderii administrației brăilene, au ieșit la suprafață o serie de informații noi privind acest obiectiv și, din păcate, situația nu este deloc roz. Pe scurt, după ce Ministerul Dezvoltării a luat decizia de a rezilia contractul cu firma “Midanne Invest Grup”, cea care a realizat cam 98% din construcția bazinului, societatea a dat în judecată Compania Națională de Investiții (CNI) pentru acest demers. Astfel că, potrivit primarului Marian Dragomir, lucrurile sunt blocate în prezent, în ciuda intențiilor anunțate în iulie anul trecut de către ministrul Dezvoltării, Attila-Zoltán Cseke, că se va organiza o nouă licitație și că o altă firmă va finaliza lucrările de la bazin după rezilierea contractului cu ”Midanne”.
Ba mai mult, în acest context, Dragomir și-a manifestat îngrijorarea în privința sumelor pe care municipalitatea le-a plătit la termen pentru întreg acest proiect, în calitate de cofinanțator. Este vorba despre o contribuție de 2,1 milioane euro. Bani despre care nu se mai știe nimic, a dorit să sublinieze edilul-șef. Primarul și-a manifestat speranța că Guvernul precedent al liberalilor a păstrat sumele într-un cont cu această destinație. Edilul-șef chiar a afirmat că speră ca fostul Guvern să nu fi ”furat” banii și să îi fi folosit în alte scopuri. Dragomir a înștiințat că va trimite o scrisoare la minister, alături de viceprimarul Alexandru Jantea, pentru a se asigura că sumele plătite de municipalitate pentru bazin în ultimii ani sunt în evidențele actualului Executiv.
Dragomir: «Noi, Primăria, din păcate, le-am plătit celor de la Guvern întreaga sumă din cofinanțarea noastră pentru finalizarea acestui proiect»
Așa cum am precizat, consilierul municipal PNL Florin Gheorghiță a insistat că dacă tot există acest parteneriat între Primărie și CJ Brăila, ar fi de apreciat să se facă eforturi comune pentru urgentarea rezolvării situației de la Bazinul Olimpic de Înot.
”Ar fi de bun augur să avem niște acțiuni și niște intervenții clare ale Municipiului Brăila în parteneriat cu Consiliul Județean Brăila. Și să cunoaștem aceste acțiuni pentru finalizarea obiectivului. Este păcat. Până acum câțiva ani, atunci când vorbeai de performanță sportivă la Brăila, vorbeai de campioni la înot, campioni mondiali, olimpici, naționali. În anul 2016, Brăila a fost scoasă de pe calendarul competițional al Federației Române de Natație și Pentatlon. De ce? Pentru că nu există dotări. Nu avem un bazin de înot nici acoperit, nici descoperit. De aceea, rugămintea mea este atât către dumneavoastră, domnul primar, cât și către domnul președinte al Consiliului Județean, să întărim eforturile și presiunile asupra CNI și asupra antreprenorilor care vor veni aici astfel încât în cel mai scurt timp să putem inaugura Bazinul Olimpic la Brăila”, a declarat Gheorghiță.
În urma acestei intervenții, atât viceprimarul Alexandru Jantea, cât și primarul Marian Dragomir au reliefat o serie de noutăți în privința stadiului obiectivului investițional.
Viceprimarul a dorit să puncteze că nu o lipsă a seriozității constructorului este cauza rezilierii contractului, ci faptul că ”Midanne” a avut pretenții financiare cu privire la anumite penalități. Acesta a punctat că prețurile materialelor de construcții arătau într-un fel în 2010 și au ajuns la cu totul alte valori în 2021, când a fost reziliat contractul de către fostul Guvern, deși lucrările erau aproape finalizate. Jantea a dorit să atragă atenția că Primăria Brăila nu are calitatea de beneficiar în momentul de față, că nu este parte din contract, astfel că nu poate interveni la CNI sau la nivelul constructorului în vreun fel.
”Am în față un articol apărut în 18 august 2021 în presa din Brăila în care se scrie că și CNI a reziliat contractul antreprenorului pentru slaba mobilizare. Și dânșii revin și spun că de fapt ar fi o autorizație. Că nu știau că fiind starea de necesitate în care se află România și în acest moment, acea autorizație putea fi prelungită. Sunt informații pe care domnul viceprimar ni le furnizează în premieră. Nu le știam. Dar mi-ar plăcea să avem niște demersuri corelate Primărie - Consiliul Județean, astfel încât să putem inaugura acest bazin la Brăila”, a insistat Gheorghiță.
În acest context a intervenit primarul Marian Dragomir cu o serie de lămuriri. Totuși, acesta și-a început explicațiile cu o ironie la adresa liberalului, punctând că ”apreciază încrederea” pe care i-o acordă, însă cu precizarea că probabil consilierul nu a avut aceeași încredere în foștii prefecți, care au fost reprezentanți ai Guvernului PNL la Brăila.
”Vă spun însă cu tristețe că noi, Primăria, din păcate, le-am plătit celor de la Guvern întreaga sumă din cofinanțarea noastră pentru finalizarea acestui proiect. Ne-au luat banii. Sperăm să nu îi fi folosit Guvernul care a fost înainte pe la alte lucrări. Să ne fi deturnat banii cumva. Noi sperăm că au intrat într-un cont special. Și domnule viceprimar, chiar vă solicit să întocmim și să semnăm amândoi o adresă prin care să solicităm Guvernului să ne confirme dacă banii pe care Primăria Municipiului Brăila i-a plătit pentru cofinanțarea 100% a Bazinului Olimpic sunt în continuare într-un fond de rezervă, într-un cont special. Sau dacă ne-a luat Guvernul banii și i-a dus cine știe pe unde. Că până să întrebăm noi acest lucru, pe niciun prefect nu l-a interesat!”, a mai declarat Dragomir, semnalând faptul că în momentul de față nu mai există nicio siguranță că banii plătiți de Primăria Municipiului Brăila pentru acest obiectiv nu și-au schimbat destinația.
Dragomir a atras atenția că discuțiile despre autorizație au fost ”afirmații trunchiate ale constructorului”, care ar fi omis să spună că pe perioada stării de alertă nicio autorizație de construire sau certificat de urbanism nu expiră, prin urmare că nu avea nevoie de nicio autorizație nou emisă.
”Totuși vreau să mai menționez încă un lucru: noi aici o să fim spectatori o perioadă foarte mare de timp. Deoarece din punctul meu de vedere, constructorul nu a terminat lucrările la timp. Ministerul a avut toată deschiderea (era guvernul dumneavoastră, știți) și a așteptat constructorul să termine, la fel ca și guvernul de dinainte. Și la un moment dat, la vizita aceea a domnului ministru Attila-Zoltán Cseke (ministrul Dezvoltării în Guvernul Cîțu, dar și în prezent), s-a luat decizia să rezilieze contractul. Atunci, știți ce a făcut constructorul? A dat CNI în judecată! Și acum se judecă. Noi stăm spectatori. Dumneavoastră sunteți spectator. Brăilenii așteaptă. Dar un singur lucru nu spune nimeni: că Guvernul a luat banii Primăriei și nu știm ce a făcut cu ei! Și o să îi interpelăm pe cei de la Guvern. «Ce ați făcut, stimați guvernanți, cu banii pe care Primăria Brăila i-a plătit integral?!» Pentru că veneau adrese de la Guvern și ne spuneau: «Pentru a nu exista niciun fel de întârzieri în construcția bazinului, vă rugăm să ne virați cotă parte din sumă». Am virat. La un moment dat, au continuat cu aceste adrese și au spus: «CNI este obligat să dețină în totalitate suma necesară acestui obiectiv de investiții și acum vă solicităm să ne virați toată suma, pentru că mai este foarte puțin de realizat». Și le-am virat toată suma! Și uitați urmările. Concluzia este următoarea: o să vedem ce răspuns primim, dar eu sper să nu ne fi furat Guvernul banii!”, a completat edilul-șef, îngrijorat de toată această situație.
Cum Florin Gheorghiță a insistat că în baza legislației actuale o contestație nu poate bloca organizarea unei noi licitații și stabilirea unui nou constructor care să finalizeze lucrările la bazin, primarul și viceprimarul au subliniat că alta este situația în cazul unui proces pe rol, așa cum stau lucrurile în acest caz.
”Acum stăm și ne uităm la Bazinul de Înot și scrie pe el «Bechtel» (n.r. - compania care ar fi trebuit să construiască autostrada Transilvania)”, a conchis Gheorghiță.
"Bine că nu scrie PNL", i-a replicat Jantea, ironic.
Cum s-a ajuns aici
Așa cum am anunțat și în alte ediții, proiectul Bazinului Olimpic de Înot a fost întocmit de municipalitatea brăileană în urmă cu 11 ani, mai exact în 2010, în mandatul fostului primar Aurel Simionescu. Investiția a fost prinsă într-un acord încheiat între Ministerul Dezvoltării și Ministerului Tineretului și Sportului, semnat pe 20 ianuarie 2015. Proiectul a fost stabilit la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro, bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractul a fost câștigat la licitație de firma “Midanne Invest Grup”, iar proiectul general a fost făcut de societatea “Specialist Consulting”, ambele din capitală. De altfel, ”Midanne” a susținut că a realizat cam 98% din construcția bazinului. Beneficiarul final trebuie să fie Primăria Brăila, care a contribuit cu 2,1 milioane de euro la acest proiect. Din păcate, de la momentul zero și până în prezent, obiectivul a fost urmărit de o serie de probleme și ghinioane.
Prima problemă la Bazinul de Înot a apărut la identificarea unei surse de finanțare. Apoi, după ce s-a dat ordinul de începere a lucrărilor, încă din 2015, la nici două săptămâni de la instalarea muncitorilor pe șantier, lucrările s-au blocat luni bune, la stadiul de săpături, din pricina unor chestiuni descoperite în teren care au generat intervenții și cheltuieli neprevăzute pentru rezolvarea situației. Mai târziu, a intervenit un litigiu între constructor și finanțator, care avea să reducă viteza de lucru de pe șantier, din cauza prețurilor neactualizate practicate de CNI, încălcându-se astfel prevederile contractuale. Totul pentru că, explica reprezentantul constructorului anul trecut, contractul pentru realizarea bazinului olimpic de înot s-a semnat în 2011, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 2015, adică după patru ani. De altfel, acesta atrăgea atenția și că încă din 2020 prețurile la materialele de construcții se dublaseră ca urmare a haosului economic provocat de pandemia COVID-19.
Cert este că, pentru o lungă perioadă, societatea nu a mai adus picior de muncitor pe șantier care să lucreze la bazin. Astfel, în urma unei vizite făcute în luna iulie 2021 la Bazinului Olimpic de Înot de la Brăila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, s-a arătat total nemulțumit de faptul că nu a găsit niciun muncitor la fața locului. Acesta a amenințat atunci că are de gând să rezilieze contractul cu firma care a contractat lucrările, dacă într-o lună de zile nu se mobilizează, cu precizarea că ulterior se va găsi o altă societate care să finalizeze lucrările. Din păcate, șantierul a rămas la fel de pustiu și mai departe, astfel că ministrul a trecut de la vorbe la fapte. Pe 17 august, societatea a primit o adresă de la CNI, prin care a fost înștiințată despre rezilierea contractului. Reprezentanții societății au acuzat atunci că tocmai CNI se face vinovată de ”slaba mobilizare”, pentru că nu a prelungit autorizația de construcție pe șantierul de la Brăila, cu precizarea că ”Midanne” are în plan să acționeze în instanță Compania. Lucru care s-a întâmplat în cele din urmă, potrivit primarului Marian Dragomir. Totuși, surse administrative explicau în 2021 că societatea nu avea nevoie de o autorizație nou emisă pentru a lucra, având în vedere că era stare de alertă la nivel național.
