• este vorba despre actualizarea cheltuielilor necesare pentru cea de-a doua etapă a reabilitării Castelului de Apă din Grădina Publică • proiectul se realizează în cadrul Programului Regional Sud – Est 2021-2027 și ar trebui să fie gata în septembrie 2026 • valoarea totală se ridică în prezent la 19.862.450 lei cu TVA • contribuția Primăriei pentru cheltuielile neeligibile, precum și contribuția de 2% din valoarea eligibilă se ridică la 6.183.874 lei cu TVA
Proiectul reabilitării Castelului de Apă din Grădina Mare, aflat în etapa a II-a de implementare, are o nouă valoare. În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal din 26 februarie, consilierii municipali au aprobat actualizarea cheltuielilor necesare investiției. Pe scurt, este vorba despre modificarea unei hotărâri mai vechi aprobate inițial pe 30 iulie 2024. În prezent, proiectul este finanțat în cadrul Programului Regional Sud Est (PRSE) 2021-2027. Acum se urmărește finalizarea integrală, precum și susținerea cheltuielilor necesare în acest sens.
Astfel, membrii CLM Brăila au aprobat valoarea proiectului în cuantum de 19.862.450 lei cu TVA. Totodată s-a aprobat și contribuția proprie a UAT Municipiul Brăila, reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2% din valoarea eligibilă, în cuantum de 6.183.874 lei cu TVA, reprezentând cofinanțarea acestui proiect. Celelalte prevederi ale HCLM Brăila din iulie 2024 (ce a mai fost modificată la un moment dat în luna septembrie a acelui an), au rămas neschimbate.
Din raportul proiectului aflăm că reabilitarea Castelului de Apă a fost finanțată până la 31 decembrie 2023 prin Programul Operațional Regional 2014-2020, apelul de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/1 Axa prioritară 5 – îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, prioritatea de investiții 5.1 – conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, conform unui contract de finanțare din 10 octombrie 2018. De asemenea, acest proiect a fost etapizat prin PRSE 2021-2027, data de finalizare fiind septembrie 2026.
Pentru finalizarea integrală a proiectului, Primăria a solicitat finanțare nerambursabilă în cadrul Programului Regional Sud- Est, depunând o cerere de finanțare prin sistemul MySMIS 2021-2027.
”Proiectul pentru etapa a II-a a fost identificat cu cod SMIS 328494 și a fost aprobat pentru finanțare în baza contractului de finanțare nr. 61, încheiat în data de 02.10.2024”, se precizează în raport.
De ce a fost nevoie de mai mulți bani
Prin hotărârea CLM Brăila din iulie 2024, conform precizărilor ADR SE, s-au aprobat cheltuielile necesare finalizării acestui proiect, raportate la valoarea primului contract de finanțare din 2018, dar actualizate conform prevederilor OUG 64/2022, în sumă de 16.627.977 lei cu TVA, din care 13.957.730 lei cu TVA cheltuieli eligibile. Mai precis, 13.678.576 lei cu TVA cheltuieli nerambursabile (98% din cheltuielile eligibile), respectiv 279.154 lei cu TVA (contribuția municipalității de 2% din cheltuielile eligibile). De asemenea, 2.670.246 lei cu TVA – cheltuieli neeligibile, din care 971.521 lei cu TVA cheltuieli cu dotările Furnizare și dotări Observator Astronomic, 1.195.409 lei cu TVA pentru dotări Furnizare și dotări Cinema 7D, respectiv, 503.315 lei cu TVA – rezervă implementare OUG64/2022.
Deoarece valoarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectului pentru etapa a doua s-a raportat la valoarea inițială a contractului de finanțare, a fost necesară actualizarea valorii cheltuielilor, se mai explică în raport.
Să luăm pe rând cele trei categorii. În ceea ce privește cheltuielile neeligibile aferente finalizării lucrărilor de reabilitare a imobilului s-au emis dispoziții de șantier prin care s-a solicitat proiectantului să realizeze un studiu detaliat și beneficiarul a contractat o echipă extinsă de specialiști interni și experți tehnici externi. Concluzia a fost legată de realizarea unor lucrări suplimentare care au generat costuri suplimentare pentru Etapa a II-a de implementare în valoare de 1.798.688 lei cu TVA.
Legat de cheltuielile neeligibile pentru dotarea observatorului:
”Această valoare a fost stabilită justificat de faptul că în anul 2023 furnizorul a transmis spre decontare valoarea parțială a echipamentelor recepționate în sumă de (…) 1.178.908 lei cu TVA. Din această valoare până la 31 decembrie 2023 pentru Dotări Observator Astronomic a fost decontată doar valoarea de (…) 200.000 lei cu TVA”, după cum se mai menționează în raport.
În privința cheltuielilor neeligibile pentru dotarea Cinematografului 7D: ”Pentru achiziția acestor produse în primul contract de finanțare a fost prevăzută o valoare estimată de (…) 1.195.409 lei cu TVA conform unei oferte de preț primită la elaborarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții în 2018. La prima procedură de achiziție din anul 2022 nu s-a prezentat nici un operator economic, ceea ce a condus la anularea acestei achiziții. Ca urmare a prelungirii duratei de execuție a reabilitării acestui imobil, implicit a reabilitării spațiilor dedicate sălilor de cinema 7D nu s-a mai reluat această procedură de achiziție. Având în vedere că (…) spațiile sunt reabilitate și sunt pregătite pentru montarea echipamentelor specifice Cinema 7D, s-a realizat un studiu de piață în urma căruia s-au primit două oferte de preț în baza cărora s-a stabilit valoarea estimată actualizată la (…) 2.250.599 lei cu TVA. Astfel (…) este necesar a se suplimenta valoarea prevăzută în HCLM nr. 515/17.09.2024 cu valoarea de (…) 1.055.189 lei cu TVA – cheltuială neeligibilă”, informează documentația aflată la mapa consilierilor.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi, însă nu înainte de a avea parte de câteva dezbateri. Subiectul legat de proiectul de reabilitare a Castelului de Apă a suscitat interesul consilierilor, însă pe o temă conexă: hrubele. Intervenția i-a aparținut consilierului municipal SOS România Ionel Ștefan Alexandru, care a insistat pe ideea că ar trebui valorificate și hrubele existente în apropierea Castelului, totul în cadrul unui viitor circuit turistic.
Alexandru a propus reaccesarea hrubei de sub fosta casă Radu Portocală
Consilierul municipal SOS România, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a explicat că hruba din apropierea Castelului de Apă este aceeași care ajunge sub fosta casă Radu Portocală.
”În primul rând, este o realizare preluarea acestui proiect după 15 ani. Am participat la prima variantă. Încă de atunci am avut mai multe discuții cu doamna director Iuliana Neagu (director al Direcției de Strategii, Programe și Proiecte de Dezvoltare a Primăriei Brăila) în legătură cu punerea în valoare a unui aspect istoric local. Conexiunea cu unul dintre cele cinci tuneluri care străbat Brăila. Tunel care a fost realizat de turci în perioada stăpânirii Brăilei de către aceștia. Deci, acest tunel pornește de la Poterna, care se află lângă terenul de tenis «Danubius» și merge pe Str. Golești iar acolo știți că există Curtea de Conturi. Atunci când s-a construit Curtea de Conturi s-a săpat. Domnul director de la vremea respectivă și cu mine, am intrat în acest tunel. Dar a fost blocat după aceea. Are vreo trei metri înălțime. Practic, el se afla sub Casa Radu Portocală, care a fost demolată. Casa era pe locul unde se află acum o instituție de învățământ a catolicilor, alături de Curtea de Conturi. Pentru punerea în valoare a acestei rămășițe a Brăilei istorice ar trebui făcută și această conexiune”, a intervenit Alexandru.
Primarul Marian Dragomir a intervenit pentru a afla în ce măsură a intervenit consilierul la rezolvarea situației în trecut, dacă a avut cunoștință de aceste date.
”Domnule consilier, este interesant ce ne-ați povestit. Noi eram copii pe vremurile acelea. Dar am o curiozitate și o să vă rog să ne comunicați. Când ați descoperit acel tunel, hrubă, cu mulți ani în urmă, ce ați făcut, efectiv?!”, a afirmat Dragomir.
Alexandru a precizat că a discutat cu cei de la Muzeul Brăilei, s-ar fi luat măsuri, însă constructorul care a lucrat la clădirea Curții de Conturi ar fi blocat situația, totul întâmplându-se undeva în perioada 1998-1999.
”Cine l-a blocat? Noi nu știm. De aceea vă întrebăm. Ce constructor? Sau cine de la Muzeu sau de la Curtea de Conturi l-a blocat? Erați senator atunci? Erați consilier?”, a continuat Dragomir.
”Cei care au lucrat la clădirea Curții de Conturi! Eram cetățean al Brăilei și eu am aflat după ce m-a sunat domnul director al Curții. Au apărut prin presă multe dovezi din punctul acesta de vedere. Am publicat și eu mai multe articole. Dar nu s-a luat nici o măsură. Dacă vreți colaborăm pe această problemă”, a mai explicat Alexandru.
Primarul a precizat că nu cunoștea acest episod și că era doar curios dacă actualul consilier SOS a reușit să ia vreo măsură la momentul în care a descoperit situația.
