Dacă e să dăm crezare prognozelor meteo, la jumătatea acestei săptămâni vom avea prima ninsoare la Brăila. Nu putem şti dacă se va întâmpla şi cât de gros va fi stratul de zăpadă. De asemenea, nu putem şti nici cât de eficient vor acţiona autorităţile locale la deszăpezire. Putem doar să sperăm că, în actualul sezon rece, nu vom mai avea străzi transformate în patinoare, în condiţiile cheltuirii a zeci de miliarde de lei vechi de la bugetul local, cum s-a întâmplat anul trecut! Primăria promite solemn că în iarna asta eficienţa va fi maximă cu cheltuieli cât de cât decente. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla aşa. Până una-alta, sistemul a rămas acelaşi, iar tarifele de lucru sunt aceleaşi. Concret, de deszăpezire se vor ocupa tot operatorii de salubritate care operează în prezent pe raza municipiului: "Eco", "Braicata" şi RER. Aceştia vor fi plătiţi la ora de lucru, pentru fiecare utilaj scos în teren. De exemplu, pentru un ATB cu lamă, Primăria va achita 328,07 lei (adică 3,28 milioane de lei vechi) pentru fiecare oră de funcţionare. Folosirea unui utilaj cu lamă şi răspânditor de 8 tone se va plăti cu 477,16 lei/ora de funcţionare. Altfel spus, pentru zece ore de patrulare pe stradă, un astfel de utilaj încasează 4.771 lei (47 milioane lei vechi n.n.), pentru o sută de ore încasează 47.716 (477 milioane lei vechi n.n.) ş.a.m.d. În atari condiţii, operatorii de salubritate nu pot decât să viseze la ninsori cât mai abundente, pentru a-şi ţine utilajele pe străzi cât mai mult posibil, aşa încât orele de funcţionare să fie fără număr, iar facturile grase. Pe lângă firmele de salubritate încearcă să profite şi alte firme private de la care operatorii închiriază utilaje. Anul trecut, pe acest sistem, deszăpezirea a ajuns să coste circa 30 miliarde de lei vechi, în condiţiile în care populaţia a fost extrem de nemulţumită de felul cum s-a acţionat. După cum se ştie, chiar şi primarul Simionescu a recunoscut ineficienţa de care au dat dovadă firmele în cauză. Drept urmare, edilul-şef a fost de acord să îşi cedeze salariul pe o lună unor elevi olimpici, ca urmare a pariului pe tema deszăpezirii solicitat într-un editorial de redactorul şef al cotidianului nostru, pariu pe care Simionescu l-a pierdut cu brio.
Eşecul acţiunilor de deszăpezire din iarna trecută a fost recunoscut inclusiv de primarul Aurel Simionescu
"Vom sta cu ochii pe ei"
Ce ar trebui să aducă nou actualul sezon rece, pentru a nu se repeta eşecul de iarna trecută? Conducerea Primăriei spune că monitorizarea operatorilor de salubritate va fi mult mai drastică. Acestora li s-a impus din start o nouă regulă, care le cere să precizeze cu exactitate pe ce stradă va acţiona fiecare utilaj în parte, astfel încât să nu mai poată fi pasată responsabilitatea de la un şofer sau de la un şef de echipă la altul. "Forţele de intervenţie vor putea fi mutate de pe sectorul repartizat iniţial doar în situaţii de urgenţă şi doar cu aprobarea expresă a primarului", ne-a informat viceprimarul Doiniţa Ciocan. Tot primarul Aurel Simionescu şi-a asumat responsabilitatea de a coordona cele zece echipe de monitorizare constituite la nivelul Primăriei. Rolul acestor echipe va fi de a se afla permanent în teren pentru a urmări activitatea firmelor care acţionează la deszăpezire, astfel încât să fie eliminată pe cât posibil pontarea în plus a orelor de funcţionare a utilajelor. Totodată, va funcţiona, ca şi în anii trecuţi, un dispecerat la nivelul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei, ce va avea rolul de a monitoriza şi coordona activitatea operatorilor de salubritate angajaţi în activitatea de deszăpezire.
Viceprimarul Doiniţa Ciocan ne-a asigurat că, la ora actuală, există stocuri suficiente de material antiderapant. Primăria intenţionează să folosească atât metoda clasică, de nisip cu sare, cât şi soluţii mai noi, cum ar fi clorura de calciu şi magneziu. "Sarea este eficientă până la temperaturi de minus 7 grade Celsius, în timp ce clorura de calciu şi magneziu are eficienţă până la minus 15 grade Celsius. Dacă va fi necesar, vom folosi clorură, deşi aceasta este mai scumpă decât soluţia tradiţională, cu nisip şi sare", a precizat viceprimarul Ciocan.
Şi Consiliul Judeţean Brăila a alocat un buget serios pentru operaţiunile de deszăpezire din iarna aceasta. Este vorba despre circa 25 miliarde de lei vechi, mai exact 2.499.544,20 lei noi. Deosebirea faţă de municipiu este că această sumă ar putea intra în contul unei singure firme. Este vorba, desigur, despre "Tancrad" SRL Galaţi, societatea care, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii doi ani, a câştigat licitaţia organizată de CJ pentru serviciile de deszăpezire a drumurilor judeţene brăilene. Nicolae Moisiu, şeful Biroului Achiziţii Publice din cadrul CJ Brăila, ne-a explicat că suma a fost stabilită în baza datelor statistice a zilelor cu ninsoare şi polei din ultimii ani. S-a făcut, aşadar, o aproximare a ninsorilor care ar putea să cadă în această iarnă, pe raza judeţului Brăila, şi s-au alocat cele 25 miliarde lei vechi pentru acoperirea costurilor totale ale deszăpezirii. Aceşti bani ar putea fi insuficienţi, dacă va ninge prea mult, sau ar putea rămâne aproape în totalitate în bugetul CJ, dacă va ninge puţin sau deloc. "Plăţile se vor face pentru operaţiunile trecute în caietul de sarcini şi efectiv realizate în teren, funcţie de starea vremii", a precizat Nicolae Moisiu. Cu alte cuvinte, dacă ninge prea puţin, "Tancrad" rămâne cu buza umflată, iar dacă ninge suficient, îşi umflă conturile cu 25 de miliarde.
