• mediul de afaceri brăilean cere sprijin rapid din partea statului pentru a trece peste criză ca să poată ieşi încă în viaţă din iarnă • publicarea Ghidului de accesare a fondurilor pentru redresarea economiei pe fondul crizei Covid ar fi un prim exemplu. Adică acei până la 200.000 euro pentru un program de investiţii şi până la 125.000 euro capital de lucru • “Antreprenorii dacă nu primesc banii acum, va fi prea târziu pentru mulţi dintre ei!”, avertizează preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea într-un interviu acordat “Obiectiv Vocea Brăilei” • moartea afacerilor conduce la dispariţia locurilor de muncă, la scăderea încasărilor la buget şi tot aşa • şeful Camerei brăilene are sfaturi şi pentru reactivarea CEC-ului astfel încât să devină un competitor puternic în raport cu celelalte bănci care iau pielea de pe antreprenori • până una alta, Camera de Comerţ Brăila a obţinut un succes notabil pentru sprijinirea industriei HORECA
Criza economică generată de pandemia Covid 19 a creat un tsunami în mediul de afaceri românesc, dar şi internaţional, ale cărui reverberaţii încă se resimt şi acum în sectoarele industriei din ţara noastră. Este de notorietate faptul că sunt tot mai multe firme care se închid sau îşi suspendă activitatea, ori că a crescut numărul şomerilor, ca să enumerăm cele mai evidente efecte negative. Astfel că mediul de afaceri românesc cere sprijin financiar concret şi măsuri conexe economice menite să salveze ce se mai poate. O discuţie pe această temă “fierbinte” cu preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea vine să aducă pe agenda publică o serie de idei şi nevoi ale mediului de afaceri local, de implementarea cărora depinde, până la urmă, direct şi indirect, locul de muncă al multor brăileni.
- Camera de Comerţ Brăila are degetul fix pe pulsul mediului de afaceri local. Care este diagnosticul la acest moment?
- Instituţia camerală din teritoriu adună permanent informaţii de la antreprenori pe care le sintetizează şi le transmite Camerei naţionale unde se centralizează, se analizează şi se stabilesc planuri şi demersuri de urmat, solicitări de făcut către factorii decizionali la nivel central. Cea mai recentă reuşită a Camerei de Comerţ Brăila este aceea că a avut iniţiativa de a solicita Ministerului Agriculturii şi Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare amânarea aplicării unor prevederi care ar fi presupus un efort financiar substanţial pentru exponenţii din industria alimentară, inclusiv HORECA, în vederea reautorizării sanitar veterinare. Demersului nostru s-au alăturat şi omologii din ţară iar finalitatea a fost aceea că s-a obţinut o prorogare a termenului pentru ianuarie 2022. Pe scurt, discutăm despre o decizie a Ministerului Agriculturii prin Agenţia Sanitar Veterinară care urma să intre în vigoare, acum, în această toamnă. Este vorba despre reautorizarea spaţiilor de producţie din industria alimentară, a spaţiilor de depozitare a produselor alimentare şi a tuturor unităţilor HORECA. Acest ordin este binevenit dar necesita pentru implementarea lui din partea exponenţilor din piaţă, vizaţi de prevederile lui, o serie întreagă de reanalize, de readaptări de fluxuri tehnologice şi de lucru, pe fiecare locaţie acolo unde acestea nu mai corespundeau noilor cerinţe şi exigenţe şi, de asemenea, redotări, reautorizări şi o întreagă gamă de obligaţii care presupun timp, efort şi, mai ales, bani. Repet, acest ordin este necesar dar a devenit inoportun în acest moment în contextul situaţiei economice a majorităţii agenţilor economici din industria alimentară loviţi prin reducerea consumului. Dar în special în domeniul HORECA impactul negativ a fost unul major întrucât aici au scăzut încasările cu 70% - 80%. Sunt şi unităţi total închise la care încasările au fost zero! În acest context agenţii economici nu mai puteau să susţină, financiar vorbind şi nu numai, aceste modificări. Atunci, noi, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, la solicitarea acestor antreprenori, am făcut adrese către Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională Sanitară, inclusiv către structura în plan local a acestei instituţii, şi am solicitat prorogarea termenului de aplicare. Astfel a apărut un alt ordin ANSVSA prin care se amână practic autorizarea până la 1 ianuarie 2022. Deci avem timp acum să ne revenim, în primul rând, şi apoi să trecem la implementarea acestor prevederi privind autorizarea sanitar veterinară. Toţi au înţeles că nu era momentul acum să fim supuşi procedurii de autorizare, mai ales că din estimările noastre, ale celor care lucrăm în sistem - şi avem şi la Cameră informaţii din întreg sistemul -, în perioada de toamnă-iarnă vor fi multe unităţi care se vor închide. Mai ales că, între timp va înceta şi acel sprijin oferit de stat în sensul amânării obligaţiilor de plată la bugetul de stat, obligaţii care devin exigibile acum, în toamnă. Agenţii economici va trebui să plătească obligaţiile pe care le-au amânat în contextul acestui sprijin financiar acordat pe fondul crizei. Ca o paranteză, ar fi bine să se acorde o nouă amânare.
- Ce alte măsuri mai cer antreprenorii autohtoni?
- Un ajutor important ar fi apariţia rapidă a Ghidului de accesare a fondurilor pentru redresarea economiei pe fondul crizei Covid. Adică acei până la 200.000 euro pentru un program de investiţii şi până la 125.000 euro capital de lucru şi 2.000 euro pentru microîntreprinderi. Hotărârea de Guvern referitoare la această schemă de sprijin financiar este aprobată, dar se aşteaptă Ghidul de accesare, pentru că, deocamdată, regulile le ştim doar din informaţiile care se vehiculează în spaţiul public. Dar ne trebuie informaţii oficiale, concrete. Ghidul acesta trebuie să apară foarte, foarte repede, iar procedurile să fie foarte simple şi uşor de aplicat. Antreprenorii dacă nu primesc banii acum, va fi prea târziu pentru mulţi dintre ei. Şi aşa este prea târziu pentru unii, dar măcar să fie salvaţi cât mai mulţi. Altfel, cei care încă mai supravieţuiesc şi încă îşi mai pot plăti angajaţii vor ajunge să închidă, iar asta va însemna costuri suplimentare pentru stat care nu va mai avea încasări din economie, dar va trebui să susţină plata şomajului şi a altor forme de ajutor social.
- Din experienţa din perioada de criză generată de pandemie, cum a reacţionat statul în relaţia cu mediul afaceri?
- Funcţionează foarte bine sistemul de plăţi pentru şomajul tehnic şi am făcut solicitări la nivel central pentru a fi prelungit acest ajutor în cazul celor care demonstreză că au în continuare activitatea redusă. Cei care şi-au revenit este logic să nu mai beneficieze. Dar sunt sectoare, aşa cum este HORECA, unde nu şi-au revenit, chiar şi cu permisiunea de a fi redeschise spaţiile interioare ale restaurantelor. Analizele noastre indică un nivel de acoperire de doar 25% din capacitatea la interior a restaurantelor. Luna aceasta vremea mai ţine cu noi şi mai sunt deschise terasele, dar când vine frigul ce facem? Practic, o să scadă încasările de la terase şi, probabil, vor fi încasări de la interior, dar în nici un caz menite să suplinească veniturile de la terase.
- Căror alte sectoare ale industriei brăilene le-a ajuns cuţitul la os?
- Camera de Comerţ Brăila a mai făcut intervenţii în favoarea agricultorilor care sunt loviţi de două ori: o dată de criza Covid, şi a doua, de efectele secetei prelungite. În zonele afectate specialiştii estimează că producţia agricolă va fi undeva la 50%. Antreprenorii din acest sector au credite în derulare, şi mă refer aici la cei care au accesat acel program care, în paranteză fie spus, trebuie lăudat, cel de acordare de credite pentru cumpărarea de terenuri agricole. Dar agricultorii au de plătit acum, la recoltare, şi furnizori de inputuri agricole. Băncile ar trebui să se orienteze şi ele să le acorde o eşalonare la creditele pentru terenuri. La fel şi marii furnizori de inputuri agricole ar trebui să-i înţeleagă pe agricultori. Dacă aceştia din urmă mor, băncile şi furnizorii nu vor mai avea cui să dea credite în primăvară.
- Ce semnale aveţi după toate aceste demersuri?
- Semnalele sunt îmbucurătoare în sensul că Guvernul a răspuns şi a venit cu acel program gândit ca un colac de salvare pe fondul crizei Covid, şi care trebuie urgentat după cum aminteam mai devreme. A mai venit cu acele amânări la plata ogligaţiilor fiscale, cu acea prorogare a termenului de reautorizare sanitar veterinară. Băncile au început să înţeleagă şi să colaboreze mult mai bine. Banca Naţională, de exemplu, a scăzut dobânda de referinţă care înseamnă o scădere a dobânzilor în piaţă. Băncile private au înţeles că trebuie să investească în noi împrumuturi acordate mediului antreprenorial ca să salveze firmele pentru că altfel un întreg lanţ trofic moare cu impact major şi asupra sistemului bancar. Iar mesajul nostru către bănci este următorul: să reducă marja dintre dobânda la depozit şi dobânda la credit. În România aceasta este la nivelul mediu între 5 şi 6 puncte procentuale, spre deosebire de alte ţări unde discutăm de 1%. Înţelegem poziţia băncilor care spun că situaţia economică, nedezvoltarea României şi lipsa de pregătire a antreprenorilor le forţează să menţină marja la acest nivel, pentru că au risc mai mare aici. Pe de altă parte, noi vedem rezultatele economice comunicate de bănci şi acestea sunt bune. Chiar foarte bune. Ca idee, băncile cu capital străin prezente pe piaţa românească au cea mai mare marjă de profit aici, comparativ cu ţările de provenienţă. Acum, pe timp de criză, este de aşteptat şi din partea lor un semnal încurajator pentru mediul antreprenorial şi un exemplu concret şi aşteptat este reducerea acestei marje dintre dobânda la depozit şi cea la credit. Evident, nu avem aşteptări la nivelul de 1%, cum se întâmplă în alte ţări, dar măcar undeva la 4,5 - 5%.
- Discutăm totuşi de bănci private, cu capital străin. Nu ar fi cumva prea optimiste aşteptări de genul acesta?
- Nu. Şi am să vă spun şi de ce. O altă idee asupra căreia noi am insistat a fost aceea că în contextul în care CEC este o bancă cu capital de stat ar trebui cu atât mai mult să fie primul actor din piaţă care reduce această marjă. Pentru că aici statul poate influenţa decizia băncii. Şi dacă tot am ajuns cu discuţia în acest punct aş vrea să subliniez următorul aspect: nu înţeleg de ce marile companii româneşti cu capital de stat şi mă refer aici la Transgaz, Romgaz, Transelectrica, CFR, nu au contul principal la CEC? De ce pensiile nu se dau exclusiv prin CEC? Ca particular nimeni nu poate să-mi dicteze la ce bancă îmi ţin eu banii şi-mi derulez afacerile. La fel şi statul: nu-l poate opri nimeni să-şi ţină banii şi să deruleze operaţiunile prin CEC. Atunci CEC, având un rulaj mare, devine o bancă puternică. Eu, statul, ca acţionar majoritar, îi impun şi marja dintre dobânda la depozit şi cea la credit. Toţi antreprenorii se vor repezi să ia bani de la CEC, iar restul băncilor se vor conforma şi ele dacă vor să-şi menţină clienţii. Mai faci o recapitalizare a CEC-ului, obligi companiile de stat să-şi ţină banii la această bancă, reduci marja despre care aminteam mai devreme şi astfel ajuţi întreg mediul de afaceri românesc. Este simplu, dar ţine doar de voinţă politică.
