• începând cu acest an şcolar, se schimbă structura subiectelor la proba de limba şi literatura română • primele două subiecte diferă de formula cu care erau obişnuiţi elevii, iar la eseu numărul de cuvinte a scăzut de la 600 la 400
Începând cu acest an şcolar, elevii de clasa a XII-a vor avea un alt tip de subiecte la proba de limba română a bacalaureatului. Noua structură a subiectelor aduce o serie de modificări. Elevii vor descoperi că subiectul I şi II diferă de formula cu care erau obişnuiţi. Schimbări sunt şi la eseu. Numărul de cuvinte a scăzut de la 600 la 400, iar subiectul va fi diferit pentru cei de la uman şi cei de la real.
Potrivit Ministerului Educaţiei, modelele orientative de subiecte pentru Bacalaureat 2018 au fost concepute în concordanţă cu programele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea de analiză, de sinteză, de generalizare şi de abstractizare a candidaţilor. De asemenea, vizează cuprinderea echilibrată a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenţelor prevăzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevăzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Cum vor arăta noile subiecte
Conform modelelor publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei, subiectul I va avea 50 puncte şi va fi împărţiţi în două părţi: partea A (30 p) şi partea B (20 p).
La A, absolvenţii vor avea de rezolvat mai multe cerinţe pe baza unul text non-literar, iar fiecare exerciţiu va avea acum 6 puncte, faţă de 4 puncte câte erau înainte.
“Există o diferenţă considerabilă. La simularea de clasa a XI-a de anul trecut se ofereau 10 puncte pentru redactarea întregului conţinut al lucrării, pe lângă cele 10 puncte din oficiu. Ei bine, punctele alea au fost scoase. Din acest motiv s-a schimbat punctajul subiectului I, punctul A. Punctajul pe fiecare cerinţă era 4 puncte, acum sunt câte 6 puncte. Îi dezavantajează puţin pe elevi pentru că le-ar fi crescut nota mai mult dacă primeau cele 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări, dar ţinând cont de faptul că textul de la subiectul I, punctul A, presupune înţelegerea textului, nu văd care ar fi marea dificultate”, ne-a declarat prof. Georgiana Troia, inspector de limba şi literatura română.
O altă noutate constă în mutarea eseului de tip argumentativ de la subiectul II la subiectul I, partea B. “Acum, textul argumentativ trebuie redactat raportându-se la tema pe care o oferă textul non-literar de la partea A. Pe modelul variantei publicate de minister, ei trebuie să îşi exprime opinia despre importanţa unui jurnal, valorificând şi ideile care sunt în textul suport. Nu mai au libertatea de a spune orice, oricum, trebuie să valorifice aceste idei pe care le presupune textul non-literar. Aici este dificultatea. Ei vor păstra şablonul, însă, la modul în care îşi care vor structura argumentele va trebui să aibă în vedere şi valorificarea informaţiei din text”, a explicat sursa citată.
La subiectul al II-lea, care are 10 puncte, absolvenţii au de încadrat un text la prima vedere într-un gen literar.
O altă modificare importantă o reprezintă reducerea numărului de cuvinte de la 600 la 400 la eseu. De asemenea, subiectul III va fi diferit pentru cele două profiluri: real şi uman. Spre exemplu, dacă cei de la real vor avea de caracterizat un personaj dintr-un roman aparţinând unui autor canonic, cei de la uman vor avea de caracterizat relaţia dintre două personaje.
Inspectorul de limba română, prof. Georgiana Troia, spune că e posibil ca unii elevi să întâmpine dificultăţi cu noua structură a subiectelor.
“Urmează să văd acum dificultăţile pe care le-au întâmpinat colegii mei. Problematica urmează să fie discutată la cercul nostru de pe semestrul I. Ştiu sigur că le este dificil pentru că deja copiii, până în clasa a XI-a, s-au obişnuit cu un anume tipar. Când a apărut noua structură, ei au trebuit să renunţe la şablon şi este foarte dificil când eşti obişnuit din clasa a VIII-a cu un anume tip de răspuns, cum ar fi rolul cratimei, rolul virgulei. Acum, ei trebuie să renunţe puţin la schematismul exprimării şi să se exprime în mod orginal la subiectul al II-lea şi la textul argumentativ. Ei trebuie să demonstreze înţelegerea textului la subiectul I pentru că mulţi riscă analfabetismul funcţional. Citesc, dar nu înţeleg ce au citit, şi tocmai pentru a vedea câţi sunt în această situaţie probabil s-a schimbat acest tip de subiect sau pentru a evita acest analfabetism funcţional pe parcurs. Se doreşte să lucrăm mai mult cu copiii în acest sens, ca ei să înţeleagă ceea ce citesc”, ne-a precizat prof. Georgiana Troia.
Modelele de subiecte pot fi consultate pe www.edu.ro.
Precizăm că la examenul de bacalaureat de anul trecut, la proba scrisă de limba şi literatura română promovabilitatea a fost de 93,39%. Româna a fost disciplina la care s-au depus cele mai multe contestaţii.
