Ampla dezbatere publică şi emoţia politică nu au basculat tema responsabilităţii rezultatelor proaste de la Bacalaureat exclusiv spre zona sistemului educaţional sau guvernamental, cum părea la un moment dat, opinia publică dovedind un anumit realism al soluţiilor şi al distribuirii responsabilităţii. Simpatizanţii partidelor politice integrează doar parţial poziţiile liderilor preferaţi, în anumite privinţe existând un destul de pronunţat consens al aprecierilor. De exemplu, femeile şi susţinătorii PDL sunt mai tentaţi să dea vina pe elevi sau profesori, bărbaţii şi suporterii USL pe sistemul educaţional şi zona guvernamentală.
Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES a realizat în data de 5 iulie un studiu pe tema rezultatelor obţinute în sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat, care a vizat: identificarea percepţiilor publice cu privire la rezultatele sesiunii din iulie a examenului de bacalaureat; investigarea modului în care populaţia se raportează la sistemul educaţional din România; identificarea factorilor pe care populaţia îi indică drept generatori ai rezultatelor scăzute obţinute la nivelul întregii ţări; verificarea poziţionării atitudinale a cetăţenilor faţă de potenţialul fenomen al fraudelor la examenul de bacalaureat.
Peste 70% dintre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre sistemul de supraveghere video
Concluzii sunt următoarele: participanţii la studiu consideră că elevii sunt principalii vinovaţi pentru slabele rezultate din acest an de la bacalaureat. Majoritatea respondenţilor sunt de părere că rezultatele obţinute la sesiunea 2011 a examenului de bacalaureat corespund realităţii şi apreciază că rezultatele obţinute reflectă cunostinţele acumulate de elevi pe durata parcursului scolar.
Aproape 70% dintre participanţii la studiu (69%) sunt de părere că în acest an incidenţa fraudei la examenul de bacalaureat a existat în mică sau în foarte mică măsură.
38% dintre intervievaţi sunt total de acord cu afirmaţia conform căreia Ministrul Funeriu ar trebui să demisioneze după acest examen, în timp ce 27% sunt în total dezacord cu această afirmaţie.
Peste 70% dintre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre sistemul de supraveghere video, în timp ce doar 21% îşi exprimă o opinie negativă.
70% dintre respondenţi consideră că sistemul de monitorizare video a avut un rol în obţinerea rezultatelor slabe la bacalaureat. Dintre cei care identifică un rol al acestui sistem, aproape jumătate (48%) cred că acest sistem i-a împiedicat pe elevi să copieze, iar 35% sunt de părere că elevii au fost speriaţi/inhibaţi de prezenţa camerelor.
O treime dintre respondenţi consideră că rezultatele slabe din acest an îi vor descuraja pe elevii care vor susţine în viitor examenul de bacalaureat. 64% susţin însă că aceste rezultate îi vor responsabiliza pe viitorii participanţi la examen.
43% dintre intervievaţi consideră că inspectoratele scolare judeţene unde s-au înregistrat rezultate slabe la examenul de bacalaureat ar trebui să fie sancţionate. 49% dintre participanţii la studiu au o opinie contrară.
Doar 24% dintre respondenţi sunt de părere că liceele în care examenul de bacalaureat nu a fost promovat de niciun elev ar trebui desfiinţate, 5% fiind total împotriva acestei posibile idei. Însă cu premierea profesorilor ai căror elevi au obţinut rezultate foarte bune sunt de acord 59% dintre participanţii la studiu.
92% dintre respondenţi sunt în acord cu ideea că părinţii ar trebui să fie mai interesaţi de pregătirea copiilor lor.
DESCRIEREA EŞANTIONULUI:
Volumul eşantionului: 1.295 indivizi, de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic
Eroare maximă tolerată: ± 2,7%
Metoda de culegere a datelor: CATI (Computer Assisted Telephone Interview)
Perioada de culegere a datelor: 5 iulie 2011.
