• Tribunalul Brăila a decis în favoarea municipalităţii în litigiul deschis, acum 2 ani, de constructorul “Max Boegl România” şi în care acesta din urmă solicita daune materiale de circa 2,2 milioane lei, plus 2 milioane lei daune morale • instanţa urmează să-şi motiveze hotărârea care poate fi atacată, mai departe, cu recurs la Curtea de Apel Galaţi • “Este o victorie a municipalităţii şi a echipei proprii de jurişti”, a comentat primarul Marian Dragomir • “Am speranţa că firma respectivă (...) va trece efectiv la executarea restului de lucrări din proiect”, a punctat, la rândul său, Marin Jercan, juristul Primăriei care s-a ocupat îndeaproape de acest dosar
Prima victorie a municipalităţii în mega-dosarul “Bulevardul Dorobanţilor” în care se judecă, de circa 2 ani, cu “Max Boegl” şi în care constructorul a solicitat, printre altele, rezilierea contractului de 100 milioane lei, fără TVA, precum şi plata de către primărie a aproape 2,2 milioane lei, cu titlu de daune materiale, plus alte 2 milioane, daune morale. Tribunalul Brăila, ca primă instanţă sesizată în acest litigiu, a dat soluţia în dosar, iar aceasta este clar în favoarea municipalităţii, în sensul că a respins ca nefondată acţiunea promovată de cei de la “Max Boegl”. Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Galaţi, însă Primăria Brăila, ca beneficiar al lucrării, speră ca soluţia dată de prima instanţă să fie mai degrabă un imbold pentru constructor să execute totuşi lucrările ce-au mai rămas din acest mega-contract şi care vizează doar partea de subteran a bulevardului, astfel încât “afacerea” să fie în sfârşit încheiată. Acest prim succes al administraţiei locale vine după o lungă serie de probleme ce s-au înregistrat în cazul celei mai importante investiţii publice post-decembriste a municipalităţii brăilene - reabilitarea şi modernizarea Dorobanţilor, pornind de la corecţia cu 25% aplicată de Auditul Naţional pe bugetul de proiect şi culminând cu dosarul DNA vizând şi investiţia de la bulevard. Ca idee, dacă primăria pierde acest proces riscă declararea ca neeligibil a întreg proiectului investiţional de la Brăila şi returnarea integrală a finanţării, adică a celor circa 100 milioane lei cheltuite la Dorobanţi. Practic, ar însemna falimentul Primăriei Brăila.
Pretenţiile Max Boegl
În sfârşit o victorie după un luuung şir de eşecuri, poticneli şi monumentale gafe ale administraţiei locale în investiţia de 100 milioane lei de la bulevardul Dorobanţilor. Zilele acestea, Tribunalul Brăila a dat soluţia în dosarul deschis în mai 2016 de către “Max Boegl România” SRL şi în care Primăria Brăila are calitatea de pârât. Pe portalul instanţelor de judecată a apărut soluţia pe scurt în acest dosar: “Respinge ca nefondată acţiunea precizată. În temeiul art. 453 alin.1 Cpc obligă pe reclamantă la plata către pârât a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu expert parţial)”. Aşadar, instanţa a dat câştig de cauză autorităţii locale numai că soluţia nu este definitivă, putând fi atacată, conform procedurii, cu recurs la instanţa superioară, adică la Curtea de Apel Galaţi. Până atunci, municipalitatea aşteaptă decizia motivată a instanţei locale pentru a vedea care au fost argumentele şi considerentele luate în calcul de completul de judecată care s-a ocupat de dosar la emiterea hotărârii în cauză. Ca o completare, trebuie spus că plângerea formulată de constructorul de la bulevardul Dorobanţilor are mai multe capete de cerere, printre care “constatarea obligaţiei pârâtului de a fi efectuat recepţia la terminarea lucrărilor pentru acele părţi ale lucrării distinct din punct de vedere fizic şi funcţional; obligarea pârâtului la eliberarea garanţiei de bună execuţie reţinută pentru părţile de construcţie terminate; rezilierea contractului de lucrări 44878/22.12.2010, conform clauzei centractuale 11.3; constatarea încetării garanţiei lucrărilor de drumuri şi a lucrărilor de construcţii de linii de tramvai; obligarea pârâtului la plata sumei de 2.194.869,29 lei, la plata dobânzilor legale/penalităţilor asupra sumei reţinute nejustificat cu titlu de penalităţi şi care trabuiau plătite pentru lucrările executate/datorate pentru întârzierea în eliberarea garanţiei de bună execuţie de 70%; obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 2.000.000 lei; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată”. Iată că toate acestea i-au fost respinse reclamantului din motive pe care, după cum arătam mai devreme, completul de judecată le va explica în soluţia detaliată în acest dosar deschis în cursul lunii mai 2016 şi care a avut nu mai puţin de 23 de termene.
Invitaţie la dialog
Ca o paranteză, plata daunelor materiale de 2,2 milioane lei, precum şi a daunelor morale de 2 milioane lei, ar fi fost o grea povară financiară pentru bugetul local, ca să nu mai spunem că marele risc, practic “elefantul din magazinul de porţelanuri” dacă vreţi, este acela ca în eventualitatea în care ar pierde procesul, să se ajungă la declararea ca neeligibil a întreg proiectului care a beneficiat de finanţare europeană şi de la bugetul de stat, iar întreaga sumă cheltuită să fie recuperată de la Primăria Brăila, adică de la bugetul local. Impactul unei asemenea sarcini financiare asupra visteriei autorităţii locale ar fi echivalentul falimentării primăriei. Cum riscul nu a fost depăşit în totalitate - să nu uităm că, totuşi, dosarul este soluţionat la primă instanţă -, autoritatea locală îşi face temele pentru o viitoare luptă la Curtea de Apel Galaţi, unde ar putea fi formulat recurs de către cei de la “Max Boegl”. Dar, în subsidiar municipalitatea speră ca “Max Boegl” să decidă că este momentul reluării discuţiilor constructive în sensul executării şi ultimelor lucrări rămase din contract astfel încât “afacerea” să poată fi considerată cu totul finalizată.
“Este o victorie a municipalităţii şi a echipei proprii de jurişti care au făcut şi susţinut la instanţă apărarea instituţiei locale şi pentru asta îi felicit”, a fost comentariul pe care a fost dispus să-l facă în această etapă a litigiului primarul municipiului, Marian Dragomir.
Cam acelaşi mesaj a venit şi din partea şefului serviciului Juridic Contencios al Primăriei Brăila, Marin Jercan, cel care s-a ocupat îndeaproape de acest dosar şi de reprezentarea intereselor Primăriei în acest uriaş caz. “Reuşita aparţine întregii echipe de jurişti a Primăriei, precum şi echipei de proiect de la bulevardul Dorobanţilor împreună cu care a trebuit să aprofundăm şi să înţelegem detaliile tehnice şi financiare ale acestui proiect, unul extrem de complex din multe puncte de vedere. Aşteptăm decizia motivată a instanţei. Am însă speranţa că firma respectivă, constructorul, nu va acţiona doar în baza deciziilor de instanţă şi va trece efectiv la fapte, în sensul de a trece la executarea restului de lucrări din proiect”, ne-a declarat sursa citată.
Un proiect gigant, poticnit în detalii tehnice
Reamintim că, la suprafaţă, lucrările de pe bulevardul Dorobanţilor sunt gata încă din 2013, la circa 3 ani de la semnarea contractului în valoare de aproape 100 milioane lei (echivalentul a circa 30 milioane euro la cotaţia de atunci) cu asocierea “Tancrad”, “Max Boegl”, “Switelsky” şi “Euro Construct”. Astfel, atât infrastructura - conductele de apă, gaze, canalizare - cât şi carosabilul, liniile de tramvai şi trotuarele sunt funcţionale. Lucrările care mai sunt de executat pe bulevard ţin de consolidarea vechiului canal colector, aflat în subteran, la circa 10 metri adâncime. În esenţă e vorba despre o “cămăşuire” a interiorului canalului cu o peliculă groasă din material sintetic numai că această lucrare nu s-a realizat nici până la momentul de faţă. După cum ne declara, în vara lui 2016, fostul primar, Aurel Simionescu, nemulţumirea pleacă de la penalităţile percepute constructorului de către municipalitate pentru întârzierea lucrărilor. “Ei (asocierea adjudecatară a contractului din 2010 “Tancrad”, “Max Boegl”, “Switelsky” şi “Euro Construct” - n.r.) sunt nemulţumiţi de faptul că li s-au impus penalităţi pentru întârzierea lucrărilor. Au fost penalizaţi cu circa 9 miliarde de lei vechi şi nu au acceptat acest lucru. E vorba despre acea consolidare a canalului colector, pe porţiunea cu cintre (armături de oţel cu rolul de a întări prin interior tunelul - n.r.), dar şi pe porţiunea fără cintre. Există o dispută legată de faptul că ei n-au lucrat mai repede pe acele tronsoane unde nu există acele cintre care trebuia refăcute. E adevărat, unde au dat de cintrele alea ruginite şi de depunerile care erau acolo, pietrificate de ani de zile, nu se putea lucra decât într-un anumit ritm. Dar unde nu existau cintre şi nici depuneri, de ce nu au făcut mai repede ce aveau de făcut? Aşa au pus problema responsabilii de proiect din cadrul Primăriei şi s-a ajuns la impunerea acelor penalizări în valoare de 900.000 lei noi. Constructorii au motivat că lucrările trebuia făcute dinspre aval spre amonte, adică de la Calea Galaţi spre Calea Călăraşi, şi nu aveau cum să ocolească cintrele”, ne-a explicat Simionescu.
Până la închiderea ediţiei, reporterii “Obiectiv” nu au putut lua legătura cu reprezentanţii “Max Boegl România” pentru a obţine comentariul acestora referitor la decizia Tribunalului Brăila.
Mega-investiţie, mega-probleme
După cum v-am mai informat în repetate rânduri, proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor, în valoare de circa 100 milioane lei, finanţat cu bani europeni, a început în 2011 şi ar fi trebuit finalizat până în decembrie 2013, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea vechiului canal colector al municipiului, ce se întinde de-a lungul acestei artere rutiere, la o adâncime de circa 10 metri. Proiectul nu a fost gata însă integral până în decembrie 2013. Fuseseră finalizate partea de infrastructură subterană şi rutieră, însă o componentă foarte importantă, şi anume consolidarea canalului colector, nici măcar nu începuse. Peste toate acestea s-au adaugat şi alte nenorociri apărute pe parcursul derulării proiectului, cum ar fi cea care a dus la “amendarea” bugetului proiectului cu 25% de către Auditul Naţional, plus celebra gafă a fostului secretar al Primăriei, Mircea Fudulaiche, care a făcut pierdut un document important. Ca o parantează, trebuie precizat că, în urmă cu 6 ani, Ministerul Dezvoltării, a anunţat că a fost aplicată o corecţie cu 25% în minus în contul banilor pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în proiect. Totul a plecat, după cum aminteam mai devreme, de la un control al Autorităţii de Audit care a formulat obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru bulevard. Steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi care impunea ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Primăria Brăila a explicat Bucureştiului, la vremea respectivă, că asupra procedurii se pronunţase o instanţă de judecată (Curtea de Apel Galaţi), dar şi o instituţie a statului (CNSC), şi niciuna n-a ridicat obiecţiuni cu privire la prevederile incriminate de Audit. În zadar, însă. Aşa că s-a ajuns la instanţă cu acest litigiu. Numai că Primăria Brăila a pierdut această bătălie dintr-un motiv stupid: nu s-a prezentat la termen în instanţă. Vina pentru această greşeală aparţine fostului secretar general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu. În mod surprinzător, Fudulaiche a susţinut că de vină pentru ratarea termenului de recurs ar fi fost un mic incendiu, pornit de la o ţigară, petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa prin care Înalta Curte făcea comunicarea unui nou termen în proces. După ce “Obiectiv” a făcut publică această gafă impardonabilă, cazul celor doi a fost analizat de comisiile de disciplină din cadrul Prefecturii (în cazul lui Fudulaiche ca înalt funţionar public) şi Primăriei Brăila (în cazul lui Bratu), iar în final ambii s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni. Greşeala celor doi funcţionari a costat municipalitatea câteva milioane bune de lei.
Totul a culminat în februarie 2016, când procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.02.2016, a fostului primar Aurel Simionescu, precum şi a ex-directorului Direcţiei Finanţelor Publice Locale din cadrul Primăriei Brăila, Stoica Anghelescu. Acuzaţiile celor de la DNA vizau inclusiv aspecte ce ţineau de proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor. Ulterior cei doi au fost puşi în libertate, iar de dosarul respectiv nu s-a mai auzit nimic.
