Instanţa brăileană a resetat decizia acţionarului de la SC "Istru" SA de retragere a acţiunilor de pe piaţa electronică Rasdaq, cu alte cuvinte transformarea într-o SA de tip închis. Aceasta, după ce unul dintre acţionarii semnificativi ai companiei, mai precis SIF (Societatea de Investiţii Financiare) Moldova SA din Bacău, a contestat decizia de retragere luată în cadrul şedinţei extraordinare AGA din martie anul trecut. Motivul: valoarea de răscumpărare mult prea mică a acţiunilor titularilor ce vor să se retragă din societate. De altfel, şi micii acţionari au reclamat acelaşi lucru la CNVM (Consiliul Naţional al Valorilor Mobiliare), practic arbitrul pieţei de capital, acuzând o încercare de subevaluare a companiei. Din calculele lor, valoarea reală de răscumpărare ar fi cam de 6 ori mai mare, adică aproape 54 lei/acţiune, faţă de 9,2 lei/acţiune cât oferă compania. De ce ar renunţa acţionarii unei companii listate pe bursă la avantajele conferite de acest statut? Explicaţia este simplă: listarea presupune o monitorizare continuă a activităţilor firmei emitente dar şi o transparenţă decizională. Concret, administratorii firmei trebuie să prezinte periodic rapoarte de activitate şi, prin publicarea acestora pe Internet, orice persoană interesată să poată afla informaţii detaliate despre activitatea companiei listate. Ah, să nu uităm un "amănunt", la "Istru" unul dintre acţionarii semnificativi este "Bursagrirom", societate controlată de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Tribunalul Brăila a dat câştig SIF-ului
În martie 2009, la propunerea conducerii executive a societăţii "Istru" şi în urma dezbaterilor în cadrul Consiliului de Administraţie al firmei, a fost convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) în cadrul căreia s-a hotărât delistarea companiei. Cu alte cuvinte, acţionarii şi-au dat girul pentru retragerea de la tranzacţionare a valorilor mobiliare ale SC "Istru" şi radierea acestora din registrul CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare). De asemenea, au aprobat şi procedura ce permite acţionarilor care nu sunt de acord cu statutul de societate pe acţiuni de tip închis şi doresc retragerea să li se răscumpere titlurile de valoare deţinute la companie. Valoarea convenită pentru răscumpărare este de 9,28 lei/acţiune, plătibilă în 15 zile de la exprimarea opţiunii de retragere din societate. Exact aici este mărul discordiei, întrucât atât unul dintre acţionarii semnificativi, cât şi micii acţionari au contestat această valoare pe care o consideră mult prea mică. Este vorba în primul rând despre SIF Moldova, care deţine la SC "Istru" un pachet de acţiuni reprezentând 47,25% din capitalul firmei. Societatea de investiţii a contestat în instanţă această hotărâre şi a obţinut o primă victorie: în februarie a.c., Tribunalul Brăila, pe rolul căruia a ajuns speţa, a admis acţiunea de anulare a hotărârii AGEA de la SC "Istru" SA din data de 31 martie 2009. Deocamdată, decizia motivată a instanţei nu a fost comunicată părţilor care au la dispoziţie un termen de 15 zile de la comunicare pentru formularea unei acţiuni de recurs.
51,33 lei/acţiune este preţul corect, spun micii acţionari
În al doilea rând, şi micii acţionari care deţin fiecare câteva zeci de acţiuni, dar împreună adună un pachet de aproape 7 procente, se consideră nedreptăţiţi de preţul oferit celor care vor să se retragă din societate - 9,28 lei/acţiune. Acest aspect a fost semnalat direct CNVM, arbitrul pieţei de capital, prin intermediul unei adrese din partea Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC). Mai mult, în acest material se susţine ideea că se încearcă o subevaluare forţată a companiei, astfel încât acţionarii ce vor să iasă din societate să încaseze sume cu mult mai mici decât li s-ar cuveni. Argumentul forte al contestatarilor se referă la faptul că "Istru" deţine spaţii comerciale (clădiri şi restaurante) în suprafaţă de peste 15.000 de metri pătraţi, ce ridică substanţial valoarea companiei. După cum susţin petiţionarii, din raportul de evaluare realizat de o firmă locală desemnată prin hotărârea AGEA din martie anul trecut, rezultă că aceste spaţii ar valora 1,78 milioane de lei, luând în calcul un preţ de 42 de euro/mp, de până la nouă ori mai mic faţă de preţul pe metru pătrat la care se vând clădirile similare din Brăila. Într-un final, evaluarea întregii companii "Istru" s-a făcut la 4,29 milioane de lei. "Nu înţelegem cum evaluatorul «Gestaco Business Consulting» a calculat pentru spaţiile comerciale ale societăţii un preţ de 42 de euro/mp, cu atât mai mult cu cât Raportul de expertiză al experţilor imobiliari, valabil pentru primul trimestru din 2009 în Brăila a stabilit că preţul pentru spaţiile comerciale în construcţii independente se situează între 190 - 600 de euro/mp, în funcţie de zona urbanistică", se arată în adresa AIPC, prin intermediul căreia semnatarii solicitau CNVM să ceară, "în cel mai scurt timp, o altă expertiză a companiei, pentru a evita, în acest fel, încălcarea drepturilor micilor acţionari". De precizat că o evaluare paralelă, realizată de acţionarii minoritari, plasează valoarea de răscumpărare a unei actiuni "Istru" la 51,33 lei, faţă de 9,28 lei/acţiune valoarea stabilită de evaluator.
CNVM: "Nu avem competenţa necesară"
Ca răspuns la această sesizare din partea asociaţiei investitorilor, CNVM şi-a declinat responsabilitatea: "Nu avem competenţa necesară de a face aprecieri asupra conţinutului şi concluziilor raportului de evaluare, dar am constatat că echipa de specialişti care a contribuit la realizarea raportului şi-a asumat responsabilitatea pentru datele şi concluziile detaliate în raport. (...) Procedura de delistare a societăţii nu a fost iniţiată de un anume actionar (...), ci de conducerea executivă a societăţii, care a propus spre dezbatere Consiliului de Administraţie această temă, iar în urma dezbaterilor s-a hotărât de către CA convocarea AGEA, care este organul de conducere competent pentru a lua o decizie cu privire la delistare", se arată în răspunsul Comisiei.
Firma "Istru" SA administrează un lanţ de spaţii comerciale ce a aparţinut înainte de privatizarea din 1999 fostei întreprinderi de alimentaţie publică din municipiu. În prezent, societatea are în patrimoniu un număr de 38 unităţi, amplasate în toate zonele oraşului, dintre care doar 5 sunt în administrare proprie (3 restaurante, o cofetărie şi o terasă de vară pe malul Dunării), celelalte spaţii fiind închiriate.
Conform raportărilor menţionate pe pagina de web a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), acţionarul majoritar al firmei este SIF Moldova cu 47,26% urmat de "Bursagrirom" (societate la care preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu deţine pachetul de control) cu 45,81%, iar diferenţa de 6,93 procente este deţinută de alţi acţionari. Acţiunile societăţii "Istru" sunt suspendate de la tranzacţionare încă din vara anului trecut. Cele mai recente rapoarte privind situaţiile financiare ale companiei, de la finele trimestrului 3 al anului trecut, arată că firma înregistra un profit net de circa 640.000 lei, la o cifră de afaceri de 2,58 milioane lei.
Care sunt avantajele listării la bursă?
Prin piaţa de capital companiile dinamice pot obţine bani pentru dezvoltarea afacerilor şi finanţarea unor proiecte de investiţii, având astfel la dispoziţie o alternativă mai flexibilă la finanţarea prin credite bancare. Finanţarea pe piaţa de capital se face prin emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni. Potrivit specialiştilor, listarea companiilor la bursa de valori este o operaţiune foarte importantă pentru companiile dinamice, interesate de creşterea afacerilor şi a reputaţiei. Avantajele listării la bursă includ:
* diversificarea surselor de finanţare prin emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni
* creşterea vizibilităţii firmei în rândul partenerilor de afaceri, colaboratorilor şi clienţilor
* publicitate gratuită în mediul de afaceri
* creşterea valorii deţinerilor acţionarilor fondatori ai firmei, prin existenţa unui preţ de piaţă
* simplificarea operaţiunilor de registru şi de transfer al acţiunilor
* creşterea încrederii partenerilor de afaceri, în special a celor străini
* posibilitatea stabilirii unei valori corecte, de piaţă a companiei.
Dat fiind aceste avantaje, deloc de neglijat, se ridică întrebarea ce anume ar putea determina o decizie în sensul renunţării la statutul de societate pe acţiuni cu valori mobiliare listate pe bursă? Contactat de reporterii "Obiectiv", preşedintele Consiliului de Administraţie al SC "Istru", Cristian Lucilius Niculae, a explicat că decizia în cadrul CA a fost luată la propunerea argumentată într-un raport pe această temă venită din partea directorului general al companiei, Gheorghiţă Sorici. L-am rugat să ne faciliteze o discuţie prin telefon cu directorul general, dar s-a scuzat spunând că este într-o discuţie privată. Totuşi, a spus că încearcă să transmită în timp util numărul de telefon al lui Gheorghiţă Sorici pentru a putea fi contactat. Până la închiderea ediţiei însă, nu am mai primit niciun semnal în acest sens.
