Dezastru în administrarea banului public. Este concluzia care răzbate din constatările Curţii de Conturi Brăila în urma acţiunilor de audit şi control făcute în 2010 la Primăria Brăila şi structurile subordonate. Ca să vă faceţi o idee ce a însemnat ca prejudicii depistate, suma totală se ridică la 3,4 milioane de lei, adică aproximativ un milion de dolari, la cotaţia de acum. Dacă discutăm despre abateri financiar-contabile, care înglobează şi prejudiciile menţionate anterior, suma este de-a dreptul ameţitoare: 392,4 milioane lei, adică aproximativ 120 milioane de dolari. Cum a fost posibilă o asemenea bătaie de joc la adresa banului public? Ne răspund chiar oficalii de la Curtea de Conturi Brăila: brambureală totală în evidenţele şi situaţiile financiare, creanţe prescrise fără a se fi mişcat un deget pentru recuperare şi, nu în ultimul rând, cheltuirea banului public după ureche, fără cea mai mică tangenţă cu legalitatea. Cele mai mari probleme sunt la Primărie, alături de care "excelează" SC "ECO", Administraţia Zonei Libere, Administraţia Pieţelor, SC "Braicar", Teatrul "Maria Filotti", precum şi Direcţia de Asistenţă Socială. Dacă vă întrebaţi cam ce sancţiuni au fost aplicate, vă spunem că, totuşi, cei de la Curtea de Conturi au fost cam indulgenţi. Per total 2010, au aplicat o amendă de 500 de lei şi aproape 60 de avertismente. În următoarele ediţii vă vom prezenta şi concluziile Curţii referitoare la auditurile şi controalele făcute la Consiliul Judeţean, consiliile orăşeneşti, precum şi cele comunale.
Cel mai recent raport de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila vizând anul 2010 şi recent postat pe site-ul instituţiei arată o imagine de coşmar atunci când vine vorba despre cum a fost gestionată, la modul general, averea întregului judeţ. Cu precizarea că nu toate entităţile locale pe unde Curtea poate să meargă în verificări au şi fost "călcate" de inspectorii de la CC Brăila. Ca să vă faceţi o idee, vă spunem că din 223 de astfel de entităţi, au fost efectiv verificate 28, însemnând Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Brăila, cele 3 primării orăşeneşti, 14 primării comunale, 5 ordonatori terţiari de credite, o regie autonomă şi 3 societăţi comerciale de interes local. În ediţia de astăzi vă propunem o trecere în revistă a neregulilor descoperite în activitatea pe 2010 a Primăriei plus a structurilor subordonate acesteia. Ca o notă generală vă putem spune că numai aici abaterile constatate au fost cuantificate la aproape 120 milioane de dolari, din care numai 1 milion de dolari au fost prejudicii. Sau, altfel spus, pierderi, pagube sau daune de un milion de dolari aduse în mod direct averii oraşului.
Dar să luăm pe rând cele mai flagrante cauze prezentate în raportul Curţii de Conturi Brăila.
Gaură de 11,3 miliarde de lei vechi în vistieria Primăriei
Discutând numai de prejudicii, suma cea mai mare este consemnată în dreptul SC "ECO" SA, operatorul de salubritate al Primăriei Brăila: 1,4 milioane de lei, urmată chiar de Primăria Brăila, cu 1,13 milioane de lei, apoi de Teatrul "Maria Filotti" cu 246.000 lei (2,46 miliarde de lei vechi), Direcţia de Asistenţă Socială Brăila cu 233.000 lei (2,33 miliarde de lei vechi), Administraţia Zonei Libere Brăila - 203.000 lei (2,03 miliarde lei vechi), Administraţia Pieţelor - 169.000 lei (1,69 miliarde lei vechi) şi, în fine, Grupul Şcolar "Panait Istrati" cu 21.000 lei (210 milioane de lei vechi).
Dacă discutăm despre contravaloarea abaterilor financiar-contabile care înglobează şi prejudiiile prezentate anterior, clasamentul se schimbă, în sensul că Primăria concentrează circa 90% din total abateri, adică 361,4 milioane lei (aproape 110 milioane de dolari) din totalul de 392,4 milioane lei (120 milioane de dolari).
Iată şi în ce a constat prejudiciul consemnat de CC Brăila în cazul Primăriei Brăila. "La UATM Brăila au fost înregistrate 2 cazuri cu prejudicii de 1.135 mii lei, din care o plată nelegală la cheltuieli de personal, urmare a nerespectării Legii 330/2009 (785 mii lei); plată nelegală către SC CET SA reprezentând dobândă calculată eronat pentru diferenţa de subvenţie datorată (350 mii lei)".
În detaliu, Legea 330/2009 reglementează salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Încălcările constatate de CC Brăila fac referire la articolul 30, unde la alineatul 1 se spune că, începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile acordate funcţionarilor publici, indiferent că este vorba de personal de execuţie sau de conducere, sunt introduse în salariul de bază. Prin prisma acestei prevederi punctuale, s-ar înţelege că Primăria a acordat drepturi salariale necuvenite în valoare de aproape 8 miliarde de lei vechi.
Tot cu referire la capitolul salarizare şi drepturi salariale este menţionată cu prejudicii şi RA AZL Brăila cu o gaură de două miliarde de lei vechi "plăţi nelegale de cheltuieli de personal urmare a nerespectării restricţiei prevăzute la legea bugetară pe anul 2010 - 118.000 lei; tichete de masă acordate nelegal în perioada iunie 2009 - mai 2011 în cuantum de 3.000 lei".
Probleme mari la ECO
La acelaşi capitol "Cheltuieli negale de personal", pe lista neagră apare şi SC "ECO" SA cu daune cumulate la 2,58 miliarde de lei vechi: "Încălcarea prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2010 prin depăşirea nivelului cheltuielilor cu personalul în anul 2010 faţă de anul 2009, în condiţiile în care societatea a înregistrat pierderi - 145 mii lei; nerespectarea prevederilor legale referitoare la plata concediilor de odihnă neefectuate în perioada 2009, 2010 - 60 mii lei; drepturi salariale acordate în baza contractului de mandat cu încălcarea dispoziţiilor legale - 53.000 lei". Să fie vorba oare de bani - şi nu discutăm de 2 lei, ci de aproape jumătate de miliard de lei vechi -, încasaţi suplimentar de managerul "ECO"?
Dar cele mai mari sume constatate cu titlu de prejudiciu apar la "ECO" când vine vorba de "Exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare". Mai precis, este vorba despre "Obligaţii fiscale reprezentând accesorii înregistrate eronat şi nesupuse aprobării AGA", unde paguba este estimată la aproape 9,8 miliarde de lei vechi. De asemenea, ECO se evidenţiază negativ şi la capitolul "Modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetare în cuantumul şi la termenele stabilite de lege", unde prejudiciul constatat este de 1,66 miliarde de lei vechi - singurul de altfel din cele 33 de cazuri descoperite în 2010. Aici se precizează că suma este reprezentată de cuantumul creanţelor neurmărite pentru încasare şi, în final, prescrise. Altfel spus, conducerea societăţii a "uitat" de propriii debitori.
În altă ordine de idei, în ce priveşte prejudiciile constatate la Primăria Brăila, dar şi la Teatrul "Maria Filotti", raportul menţionează că sunt în procedura de valorificare a abaterilor constatate mai precis "conciliere, emitere decizie, prezentare obiecţiuni sau contestaţie, soluţionare contestaţie, etc". De punctat că deşi sunt trecute cu prejudicii consistente, atât Teatrul, cât şi Direcţia de Asistenţă Socială Administraţia Pieţelor, dar şi Grupul Şcolar "Panait Istrati", în raportul de activitate al Curţii Brăila nu sunt menţionate detaliat cazurile acestor instituţii. Foarte ciudat!
Concluzia Curţii de Conturi: "bătaie de joc pe banii publici" spusă în cuvinte elevate şi cu multă "delicateţe"
În finalul raportului CC Brăila se precizează că "auditul public extern şi acţiunile de control desfăşurate la nivelul Camerei de Conturi Judeţene Brăila au scos în evidenţă, pe ansamblu, o insuficientă preocupare din partea entităţilor pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico- financiară. Aşa după cum rezultă şi din prezentul raport, neregulile constatate în privinţa modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public şi a situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale s-au datorat încălcării reglementărilor legale în vigoare.
Au existat însă şi multe situaţii în care s-au produs fenomene economico-financiare negative din punct de vedere al utilizării banilor publici sau administrării patrimoniului datorate unor imperfecţiuni legislative, constând în neclarităţi, neconcordanţe, necorelări sau insuficienţe ale unor acte normative sau reglementări, motiv pentru care au fost formulate şi înaintate Curţii de Conturi a României, propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei".
"Braicar" este menţionată în raportul Curţii de Conturi, dar fără prejudicii
În cazul companiei de transport public de călători, proprietatea exclusivă a Consiliului Local Municipal, raportul CC Brăila stabileşte doar abateri financiar-contabile, fără însă a menţiona vreun prejudiciu direct. Abaterile au fost estimate undeva la 16,5 milioane de lei, adică 165 miliarde de lei vechi, şi au fost generate, printre altel, de nereflectarea în contabilitate a ajustărilor pentru deprecierea clienţilor (3,06 miliarde lei vechi), majorarea eronată a cheltuielilor de exploatare cu TVA colectată aferentă clienţilor incerţi (110 milioane lei vechi), neiniţierea măsurilor de executare silită pentru încasarea creanţelor comerciale restante de peste 1 an (1,91 miliarde lei vechi), necalcularea, neînregistrarea şi nefacturarea penalităţilor contractuale aferente facturilor neîncasate (venituri suplimentare de 580 milioane de lei vechi).
Dar cel mai important aspect şi cu suma cea mai mare cuantificată ca abatere îl reprezintă nevirarea obligaţiilor fiscale evidenţiate în contabilitate (158,43 miliarde de lei vechi).
Raportul mai arată că la SC "Braicar" există deficienţe în încheierea şi execuţia contractelor de livrare şi anume: "Lipsa unor clauze penalizatoare în cazul întârzierii plăţii preţului bunurilor facturate, neprevederea de clauze pentru condiţionarea plăţii facturii, semnarea contractului de livrare doar de către directorul general, fără să existe viza compartimentului juridic şi a persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu la nivelul entităţii verificate". Altfel spus, este vorba despre încheierea unor contracte în defavoarea societăţii.
De asemenea, este reliefată neîncheierea contractului de mandat pentru directorul general în perioada 2008 - februarie 2011. De altfel, chiar marţi, 21 februarie, societatea a fost paralizată de o grevă spontană, în principal a şoferilor de autobuze, care au refuzat să mai iasă în trasee. Cele mai importante revendicări au vizat aspecte ce ţin de lipsa resurselor financiare pentru achiziţia de piese de schimb şi combustibil pentru maşini.
