• silvicultorii brăileni au în derulare un amplu proiect de realizare a două perdele forestiere de protecţie a Drumului Naţional 2B, în valoare de 1,43 milioane de euro • peste 60 de hectare de pădure vor proteja drumul naţional şi terenurile agricole şi vor combate fenomenul deşertificării • silvicultorii au împădurit, deja, 3.000 de hectare de teren degradat, preluat de la Administraţia Domeniilor Statului şi de la fostele CAP-uri • “Scopul investiţiei: atenuarea adversităţilor climatice (inundaţii, fluctuaţii mari ale temperaturii), ameliorarea condiţiilor pedoclimatice şi refacerea echilibrului ecologic în zonă”, precizează ing. Cosmina Moisei, de la Direcţia Silvică Brăila
Pârjolit de razele ucigătoare ale soarelui şi biciuit de furtuni, în iernile geroase, Bărăganul se transformă într-un pustiu năpădit de scaieţi şi nisip, ca un muribund aflat în grea suferinţă, care-şi trăieşte ultimele clipe din viaţă.
Jefuit de pâlcurile de salcâmi de odinioară şi de vegetaţia crescută de la Dumnezeu, în momentul în care se revărsa Dunărea în toată Balta Brăilei, - aducând cu ea sol roditor şi aer proaspăt - judeţul nostru se sufocă, la propriu, pentru că are prea puţine păduri, iar terenurile odinioară verzi au ajuns pârloagă. Magistralele de irigaţii au dispărut. Nu e de mirare că Lacu Sărat, mândria Brăilei, s-a transformat într-o groapă aproape secată, şi că Bărăganul pare mai degrabă un deşert când e privit din satelit.
Aflaţi în linia întâi în ceea ce priveşte lupta contra deşertificării/secetei şi refacerea echilibrului ecologic, silvicultorii brăileni încearcă să readucă pădurile pe câteva mii de hectare din judeţ. De asemenea, ei au în derulare un proiect de amploare, de un milion şi jumătate de euro, ce vizează realizarea a două perdele forestiere pe DN 2B, Brăila-Buzău, în zona localităţilor Ianca, Traian, Surdila Greci, Surdila Găiseanca şi Mircea Vodă, pe raza de competenţă a Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri (DRDP) Constanţa. Concomitent, silvicultorii îi ajută şi îi încurajează pe proprietarii particulari care vor să planteze puieţi pe terenuri degradate.
Potrivit Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, România ar avea nevoie de înfiinţarea unei suprafeţe de 19.000 de hectare de perdele forestiere, în condiţiile în care, în prezent, aria este de aproape zece ori mai mică, respectiv numai 2.000 de hectare perdele forestiere.
Aproape 3.000 de hectare teren degradat, împădurite de silvicultori
Potrivit ing. Cosmina Moisei, şef Compartiment Regenerarea Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila (Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva), silvicultorii brăileni au reuşit să preia sute de hectare de teren degradat de la Administraţia Domeniilor Statului, precum şi de la fostele CAP-uri, suprafeţe care, ulterior, au fost împădurite. Numai în perioada 2000-2011, s-au împădurit 2.941 de hectare teren degradat preluat în baza unor proiecte de împădurire întocmite de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.
“Acţiunea de identificare şi constituire a perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate trebuie continuată cu mai multă intensitate, deoarece, pentru terenurile care şi-au pierdut capacitatea de producţie agricolă, pădurea este singura soluţie de stopare a degradării şi de redare în circuitul productiv, cumulând şi efectele pozitive asupra mediului inconjurător”, a precizat ing. Cosmina Moisei.
Demn de remarcat este faptul că, în urma strădaniei silvicultorilor brăileni, puţini la număr, s-au constituit mai multe perimetre de ameliorare. Numai “Reconstrucţia ecologică şi perdele forestiere pe terenuri degradate preluate din sectorul agricol în Insula Mare a Brăilei” a vizat împădurirea a 1.779 de hectare în Ostrovul Crăcănel şi în Insula Mică a Brăilei. Cel de-al doilea perimetru de ameliorare a vizat împădurirea a 371,5 hectare teren degradat preluat din sectorul agricol în zonele Chiciul Orbului, Tichileşti şi Dropia-Însurăţei, iar al treilea a vizat reconstrucţia ecologică şi împădurirea suprafeţei de 828 hectare în zona localităţilor brăilene Batogu (364 ha), Mircea Vodă (121 ha) şi Făurei (343 ha).
Toate aceste suprafeţe au fost împădurite cu succes, efectuându-se deja recepţia finală a lucrărilor.
Peste 600.000 de puieţi produşi anual în Pepiniera Lacu Sărat
Regenerarea pădurilor reprezintă una din preocupările de bază ale silvicultorilor brăileni, fără de care judeţul nostru s-ar transforma, progresiv, într-un veritabil deşert. Am asista neputincioşi la un dezastru ecologic asemănător celui care s-a petrecut sub ochii noştri anul acesta, în zona mult-disputatului Lac Sărat.
“Menţinerea continuităţii pădurii şi creşterea productivităţii acesteia se realizează prin activitatea de regenerare, respectiv prin regenerarea naturală a arboretelor gospodărite în regimul crângului, precum şi împădurirea suprafeţelor pe care se realizează tăieri rase la arboretele gospodărite în regimul codrului convenţional”, a precizat ing. Moisei, referindu-se la regenerare.
Direcţia Silvică Brăila are în derulare, anul acesta, un amplu program de regenerare a suprafeţei de 323 hectare de pădure, din care 150 de hectare regenerări naturale şi 173 de hectare regenerări artificiale. Pentru consolidarea plantaţiilor executate deja în anii anterior s-au executat lucrări de completări pe alte 20 de hectare.
Trebuie precizat faptul că, din totalul suprafeţei de împădurit în toamna anului 2019, 50 de hectare se vor executa pe raza Ocolului Silvic Brăila, 14 hectare pe raza Ocolului Silvic Ianca şi cele mai multe, 66 de hectare, se vor executa pe raza Ocolului Silvic Lacu Sărat. Vor fi plantaţi puieţi din specii autohtone, respectiv salcie, plop alb şi plop negru, precum şi plop euramerican.
Noile plantaţii vizează, cu precădere, zona dig-mal a fluviului Dunărea, insulele şi ostroavele din Balta Brăilei, precum şi zona Ocolului Silvic Ianca. Potrivit specialiştilor, în aceste zone, plantaţiile au avut şi au mult de suferit atunci când inundaţiile - de altfel normale - din primăvară se prelungesc în mod catastrofal până în lunile iunie-iulie, sau din pricina secetei care face ravagii an de an în lunile iulie-august.
Îmbucurător este faptul că plantaţiile respective se realizează cu puieţi din pepiniera proprie, anume Pepiniera Basca-Lacu Sărat, unde se produc, în fiecare an, câte 616.000 bucăţi de puieţi din speciile plop euramerican, plop alb, plop negru, salcie, stejar brumăriu, salcâm, cătină roşie, frasin, mojdrean, ulm de Turkestan, corcoduş, măr, păr, sălcioară şi diverse specii de arbuşti care cresc şi se dezvoltă cu precădere în zona noastră. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Brăila, pentru producerea puieţilor necesari lucrărilor de regenerare, în pepiniera de la Lacu Sărat s-au semănat deja 125 de semănături în câmp şi 190 de ari de butăşiri. Ing. Cosmina Moisei ne-a declarat:
“An de an, preocuparea direcţiei a fost de a-şi produce integral puieţii necesari lucrărilor de regenerare, în cantităţile şi sortimentele date de formulele de regenerare. Direcţia Silvică Brăila sprijină în continuare proprietarii particulari care doresc să-şi împădurească terenurile care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie agricolă, prin acordarea asistenţei tehnice gratuite şi a puieţilor necesari, contra cost”.
Aviz favorabil pentru înfiinţarea a două perdele forestiere pe DN 2B
Avizat favorabil de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, proiectul “Perdele forestiere de protecţie a Drumului Naţional 2B” a intrat pe ultima sută de metri. Este vorba de două perdele forestiere de 34,25 respectiv 28 hectare, apreciate la valoarea de 6,455 milioane lei (1,433 milioane euro, la cursul lei/euro de la 31 ianuarie 2017, respectiv 1 Euro#4,5 lei). Ordonatorul principal de credite este Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar sursele de finanţare sunt reprezentate de alocaţii bugetare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor (în limita sumelor aprobate), alte surse legal constituite, venituri proprii.
Cât priveşte amplasarea perdelelor forestiere, acestea se vor afla în zona UAT Ianca, Traian, Surdila Greci, Surdila Găiseanca şi Mircea Vodă, pe raza de competenţă a DRDP Constanţa.
“Scopul investiţiei (şi în ceea ce priveşte regenerarea pădurilor-n.r.) este de a atenua adversităţile climatice (inundaţii, fluctuaţii mari ale temperaturii etc.), ameliorarea condiţiilor pedoclimatice, refacerea echilibrului ecologic în zonă prin refacerea biodiversităţii şi crearea unui habitat propice pentru speciile de păsări de pasaj”, ne-a precizat ing. Cosmina Moisei.
Dintre avantajele înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie amintim: protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren (la sporul de producţie de 10-20% se adaugă producţia directă de lemn, nectar, fructe), specii valoroase pentru biodiversitatea habitatelor agro-silvice. Concomitent, se realizează ameliorarea microclimatului, diminuarea poluării difuze datorată activităţilor din agricultură, reducerea poluării fonice şi chimice produse de autovehicule, creşterea biodiversităţii habitatelor agricole (perdelele forestiere asigurând adăpost pentru numeroase specii ale florei şi faunei sălbatice).
E ştiut: pâlcurile de pădure reduc viteza vântului la jumătate, stăvilesc spulberarea zăpezii şi reduc, totodată, transpiraţia plantelor aflate în vecinătate cu 20 de procente.
