Se îngroaşă gluma cu Ministerul Dezvoltării, care a ridicat mai multe steguleţe roşii în legătură cu documentaţia procedurii de achiziţie publică pentru mega-proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor. Bucureştiul a respins contestaţia formulată de municipalitatea brăileană, care a încercat să convingă asupra corectitudinii procedurii. Primăria Brăila a primit cu surprindere adresa oficială de la minister şi acum este hotărâtă să meargă pe calea contenciosului administrativ în instanţă, ca să-şi apere punctul de vedere. Situaţia este infinit mai ciudată pentru că, recent, Guvernul s-a angajat în relaţia cu FMI să urgenteze cheltuirea banilor europeni în proiecte de infrastructură cu grad foarte mic de execuţie, iar pe lista proiectelor prioritare la cheltuire apare şi Brăila cu lucrările la bulevard. Până când se lămuresc lucrurile, Bucureştiul a oprit rambursările de la bugetul de stat pentru acest proiect. Problema este ce se va întâmpla cu fluxul de finanţare până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile pentru că, nu-i aşa, drumurile instanţelor sunt lungi şi întortocheate!? Acest fapt aruncă o umbră de incertitudine peste plata deconturilor de lucrări pe care constructorul le va pune pe masa municipalităţii. De altfel, aceasta se vede nevoită să ia în calcul constituirea unui provizion de risc de circa 10 milioane de lei pentru anul viitor.
Anul 2012 se anunţă a fi unul cu probleme pentru proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor. Asta pentru că litigiul dintre Ministerul Dezvoltării şi Primăria Brăila cu privire la legalitatea procedurii de achiziţie publică este departe de a fi încheiat. Aşa cum a explicat edilul şef, Aurel Simionescu, ministerul a respins contestaţia formulată de autoritatea locală legată de "temerile" oficialilor de la Bucureşti cu privire la legalitatea procedurii de achiziţie publică în proiectul cu bulevardul Dorobanţilor. Pe scurt, ministerul a ridicat o serie de obiecţiuni cu privire la Caietul de Sarcini aferent licitaţiei de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor la Dorobanţi. Concret, este vorba despre o prevedere care impune ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, spune ministerul, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Primăria Brăila a explicat în scris Bucureştiului că lucrurile nu stau deloc aşa şi a amintit oficialilor că asupra procedurii s-a pronunţat o instanţă de judecată, dar şi o instituţie a statului, şi niciuna n-a ridicat obiecţiuni cu privire la prevederile incriminate acum de minister. "Am primit de câteva zile răspuns la adresa noastră către Ministerul Dezvoltării în care demontam temerile cu privire la procedura de achiziţie publică. Răspunsul este unul în defavoarea noastră. De aceea vom ajunge cu acest litigiu în instanţă, pe calea contenciosului administrativ, fie la Curtea de Apel Galaţi, pe raza căreia suntem noi arondaţi, fie CA Bucureşti, unde este arondat pârâtul. Sperăm ca instanţa să se pronunţe cât mai repede şi, evident, să ne dea dreptate pentru a putea continua fără probleme proiectul", ne-a declarat Simionescu.
Rezervă de 2 milioane de lei pentru deconturi
Dar şi mai grav este că autoritatea centrală a oprit rambursările de la bugetul de stat pentru proiectul de la Brăila. Deocamdată, municipalitatea are o rezervă de bani din cofinanţarea locală, care permite decontarea fără probleme a lucrărilor executate până acum sau aflate în curs de execuţie cu finalizare până la finele anului. Ce se va întâmpla anul viitor din punct de vedere al decontărilor de lucrări e greu de apreciat, dar municipalitatea îşi ia măsuri asiguratorii speciale în încercarea de a amâna sau chiar evita o eventuală blocare a fluxului de bani dacă nu se ridică "embargoul" la rambursări instituit de minister. "Deocamdată nu sunt probleme cu decontarea lucrărilor raportate de constructor. În funcţie de deconturile pe care le va aduce până la finele anului, apreciez că nu sunt probleme cu banii, pentru că şi noi, ca municipalitate, avem o rezervă de circa 2 milioane de lei pentru a evita o întârziere a plăţilor către contractant. Pentru anul viitor va trebui să prindem în buget o sumă, undeva la circa 10 milioane de lei, pentru a avea bani să decontăm lucrări până când se vor lămuri lucrurile în instanţă. Dacă instanţa ne va da dreptate, aşa cum ne aşteptăm, banii vor fi scăzuţi din partea noastră de cofinanţare. Dacă nu, lucrurile se vor complica. Dar oricum soluţii există şi proiectul va fi dus la bun sfărşit", a mai spus Simionescu.
Povestea steguleţului roşu
Ministerul Dezvoltării a făcut recent o verificare a tuturor proiectelor pe Axa 2 a Programului Operaţional Regional în care se încadrează şi Brăila cu proiectul de reabilitare a bulevardului Dorobanţilor. La nivel naţional au fost formulate puncte de vedere, sau mai bine zis temeri ale ministerului cu privire la proiecte. În ce ne priveşte, obiecţia pe care ministerul a ridicat-o a fost aceea că autoritatea contractantă, adică municipalitatea, a impus ofertanţilor, ca o condiţie de calificare la licitaţie, să facă dovada proprietăţii ori a închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe raza judeţului nostru. În opinia ministerului această prevedere este una care poate fi interpretată ca restrictivă în ce priveşte accesul la licitaţie a potenţialilor ofertanţi. Municipalitatea a explicat atunci că, de fapt, această prevedere a fost impusă de argumente de ordin tehnic: o distanţă prea mare între locul unde se fabrică cimentul sau asfaltul faţă de locul de utilizare efectivă a respectivului material de construcţii conduce la degradarea calităţii lucrării. În plus, documentaţia de licitaţie a constituit obiectul analizei şi a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a fost sesizat de potenţialii ofertanţi interesaţi de proiectul cu Dorobanţiul. Mai mult, şi magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi au avut pe mână acest dosar şi nu a sesizat niciunul problemele pe care le ridică acum ministerul.
Modernizarea bulevardului, pe lista Guvernului cu proiecte UE prioritare
Guvernul a redactat o listă cu 60 proiecte finanţate de UE, inclusiv cel de la Brăila, care vor fi urmărite prioritar, majoritatea la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%, deşi valoarea totală a acestora depăşeşte 7 miliarde euro, intenţia fiind ca ritmul lucrărilor să avanseze măcar cu 5 - 10% până la finele anului viitor. Lista include proiecte de infrastructură locală - aşa cum este cazul proiectului de modernizare a bulevardului Dorobanţilor -, protecţie a mediului, termoficare, construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, pentru care contribuţia financiară a Uniunii Europene reprezintă mai mult de jumătate din total, respectiv 4,7 miliarde euro din valoarea cumulată de 7,3 miliarde euro a lucrărilor.
Scopul acestei prioritizări este acela ca, până la finele lui 2012, să crească gradul de cheltuire a banilor. Noi ne aflăm în rândul judeţelor cu proiecte în cazul cărora s-a reuşit depăşirea unui nivel al execuţiei de 1%: Brăila (95,7 milioane euro), Ilfov (76,3 milioane euro), Alba (102 milioane euro), Suceava (119 milioane euro), Dâmboviţa (140 milioane euro), Teleorman (122 milioane euro), Braşov (189,3 milioane euro), Bistriţa-Năsăud (83,2 milioane euro) şi, în fine, Vrancea (107 milioane euro).
Scurt remember
În iulie 2009, Ministerul Dezvoltării a semnat alături de Primăria Brăila contractul de finanţare, valoarea totală a proiectului fiind de 29,6 milioane euro, din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro vin de la comunitatea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Licitaţia a fost lansată în 2009 şi abia în decembrie 2010 Curtea de Apel de la Galaţi a dispus atribuirea contractului de lucrări către asocierea de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft". Una peste alta, lucrările vor costa aproape 100 milioane lei (fără TVA). Lucrările efective la bulevard au început în primăvara acestui an şi sunt în plină derulare.
Contractul vizează modernizarea sistemului rutier, a căii de rulare a tramvaielor, precum şi a canalului colector de sub bulevard, pe întreaga lungime a acestuia.
