Aurel Simionescu a luat în discuţie, în cadrul conferinţei de presă de ieri, problema reabilitării Şcolii cu clasele I-VIII "Spiru Haret". Din punctul său de vedere, în acest caz, situaţia este una destul de complicată, pentru că instituţia de învăţământ este cuprinsă într-un proiect de consolidare, pe bani europeni. Pe lângă cele menţionate, Simionescu spune că sunt şi datorii foarte mari către constructorii respectivi. După cum specifică edilul-şef, discuţiile s-au purtat la nivelul Ministerului Educaţiei, o soluţie fiind aceea de a trece şcoala în folosinţa Palatului Copiilor. Pe lângă Şcoala 3, din spusele primarul, în acest proiect, sunt cuprinse şi grădiniţele nr. 40 şi 50, respectiv, campusurile de la Grupul Şcolar "Gh K. Constantinescu" şi Liceul Pedagogic "D.P. Perpessicius". "Am discutat despre situaţia de acolo şi cu doamna ministru Ecaterina Andronescu, când a fost aici. Nu numai despre Şcoala «Spiru Haret» este vorba, avem în municipiul Brăila şi alte locaţii - 2 grădiniţe (nr. 50 şi 40) şi 2 campusuri (Agricol şi Pedagogic). Din punct de vedere al lucrărilor, Pedagogicul este mai avansat, Agricolul este mai în urmă. Linia de finanţare a fost accesată, undeva în anul 2007-2008, pe finalul guvernării din 2008 - s-a lucrat pe toate, după care nu au mai fost bani. Sunt datorii mari la constructorii respectivi, la unii dintre ei sunt mai mari, adică de peste 100 miliarde de lei, la unii mai mici", a declarat Simionescu. După cum explică edilul, dacă la cele două grădiniţe, care au clădiri relativ noi, ar fi necesari bani doar pentru conservarea şi întreţinerea acestora, la Şcoala "Spiru Haret" situaţia stă un pic altfel, fiind o clădire cu o vechime respectabilă. "Problema este că cele două grădiniţe au construcţii noi şi se cheltuie bani pentru întreţinere şi conservarea lucrării. Fierul beton, acolo unde există, va trebui periat, aranjat, pentru că ar fi complicat să se reia lucrarea de la stadiul actual, după ce a stat 3 ani fără să se lucreze acolo. Dar dacă discutăm despre Şcoala «Spiru Haret», care este o construcţie veche, pe cărămidă portantă de un anumit tip, acolo partea din stânga a fost consolidată, de la fundaţie şi până sus, s-au făcut şi centuri, mai puţin ultima centură, aceea de la acoperiş, la partea din mijloc şi partea din dreapta, nu s-a făcut mai nimic. Partea pe care s-au făcut centuri, s-au turnat fundaţii, a fost decopertată, până la cărămidă, s-au bătut plasele, dar nu s-a mai tencuit. Şi atunci, cu certitudine, acea clădire la un cutremur se va comporta cu totul diferit. Am atenţionat de multe ori Ministerul Educaţiei, pentru că banii provin de acolo, iar noi nu putem interveni pe o lucrare adjudecată într-o anumită formă şi pe anumite costuri", a explicat primarul.
Soluţia propusă de Simionescu
Pentru rezolvarea acestei situaţii, Aurel Simionescu propune ca şcoala să fie transferată în folosinţa Palatului Copiilor, care aparţine tot de Ministerul Educaţiei, şi în acest mod să fie cuprinsă în următorul proiect european, pentru a obţine o altă finanţare. "De mai multe ori eu am spus să încercăm să transferăm şcoala respectivă, cu o expertiză a ceea ce s-a întâmplat, dar repet, procedura este una mai complicată. Am discutat şi cu domnul inspector şcolar general (n.r. Iulian Danielescu) şi există opinia ca ea să fie trecută în folosinţa Palatului Copiilor şi să încercăm în acest fel să obţinem bani pentru consolidare, pe o altă linie de finanţare. Ca să poţi interveni pe un proiect care s-a oprit undeva, ar trebui să treacă, după cum ştiu eu, cinci ani, doamna ministru Andronescu spune că patru. Pentru că au trecut deja 3-4 ani de când au fost făcute ultimele lucrări, am discutat cu doamna ministru, să vedem dacă putem prinde pe viitorul program european o altă finaţare. Şi atunci, cum ultimele plăţi au fost făcute prin 2009, undeva în 2013 am putea face demersurile necesare pentru aceste lucrări", a încheiat primarul.
