* “Forța Dreptei” a lui Orban versus “România liberală” a lui Cîțu * națiune, credință, familie, libertăți cetățenești versus piață liberă, libertăți economice, progresism * liberalii își vor alege drumul șI conducătorul pe 25 septembrie, la Congres
Organizația PNL Brăila a fost cea de a treia filială care a votat aproape în unanimitate moțiunea “Orban”. Cu toate acestea, președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa susține că după 25 septembrie, indiferent de rezultat, cei doi contracandidați acum, îi rămân colegi de partid, fără resentimente. De altfel, despre ideile celor doi contracandidați la șefia PNL – Ludovic Orban și Florin Cîțu – vorbește pe larg toată presa centrală. Noi am reținut că, de departe, Ludovic Orban a priceput că valorile Partidului Național Liberal, ultima rămășiță viabilă de partid istoric, ar trebui să rămână credința, familia, națiunea. În acest context, moțiunile cu care candidează Ludovic Orban și Florin Cîțu la Congresul din 25 septembrie arată viziunile pe care le au cei doi privind viitorul PNL. Mai mult decât atât, moțiunile celor doi candidați la șefia PNL sunt, dincolo de prezentarea unor viziuni ideologice privind viitorul partidului, adevărate programe de guvernare, în condițiile în care ambele se referă mai mult la ceea ce poate face o administrație liberală aflată la putere decât la modul de dezvoltare a partidului.
Orban și “Forța dreptei”
Ludovic Orban și-a lansat moțiunea „Forța dreptei” înconjurat de membri simpli, dar și parlamentari, și mai mulți șefi de organizații județene (Argeș, Brăila, Dâmbovița, Vrancea, Diaspora, Sectorul 3, Sectorul 5 etc.). El propune o clarificare doctrinară a PNL, fiind promovată o linie conservatoare moderată, bazată pe drepturile și libertățile individuale, comunitățile locale, familie, credință și națiune. De altfel, în moțiunea lui Orban întâlnim menționarea libertății religioase sau a tradițiilor, ceea ce este dătător de speranțe pentru românii care nu vor să aibă de-a face cu progresismul neomarxist sau cu naționalismul populist al AUR. Orban se adresează în principal aleșilor locali, cărora le promite acces mai rapid și în mai mare măsură la banii din fondurile naționale și cele europene, fiind propusă inclusiv înființarea unui departament special în cadrul Secretariatului General, care să mențină o relație strânsă cu administrația locală, notează presa centrală. De altfel, cuvântul „primari” apare de nouă ori în moțiune, în timp ce de cinci ori apare sintagma „aleși locali”. Pe de altă parte, în moțiunea Cîțu noțiunea de „primar” poate fi regăsită doar de două ori, la fel ca și cea de „aleși locali”. Și sintagma „comunitate” apare de peste 20 de ori, în timp ce în moțiunea premierului apare de patru ori, după cum se subliniază pe adevarul.ro.
Ludovic Orban mai vorbește despre o nouă politică de selectare a cadrelor, de meritocrație și dă de înțeles că partidul nu va mai accepta traseiști, fiind invocată „respectarea criteriilor de integritate și moralitate”. Vorbe, dacă ne aducem aminte ce s-a întâmplat în ultimii doi, dar cine știe?
Florin Cîțu și “România liberală”
Premierul Florin Cîțu și-a lansat moțiunea în compania a peste o sută de lideri de organizații, CJ-uri și primari din marile orașe. Moțiunea Cîțu – „România liberală” – se învârte în jurul libertăților economice și al apologiei pe care o face pieței libere, dar marchează și orientarea ideologică spre un liberalism de centru, cu influențe progresiste, notează presa centrală. „Esența liberalismului: proprietatea privată și toate corolarele care decurg din aceasta – ordinea pieței libere, încrederea în capacitatea antreprenorială și buna funcționare a democrației – nu s-au bucurat de atenția cuvenită în societatea românească, ci au fost mai degrabă stigmatizate”, se arată în moțiunea Cîțu. Deși susține că PNL va rămâne atașat liberalismului, creștin-democrației și conservatorismului, elementele care țin de ultimele două orientări mai degrabă lipsesc. Printre obiectivele cele mai îndrăznețe ale premierului sunt dezvoltarea României prin revizuirea Constituției, intrarea țării noastre în Spațiul Schengen și apropierea de moneda euro, creșterea investițiilor și încurajarea antreprenoriatului sau recuperarea prejudiciilor din infracțiuni. Din păcate, asumarea unui obiectiv precum revizuirea Constituției este, pentru moment, lipsită de fundament, din moment ce pentru un asemenea demers e necesară o majoritate de două treimi în Parlament, iar Coaliția are puțin peste 50%. Un alt semn de întrebare este cel legat de reformarea administrației publice, în condițiile în care Cîțu nu susține reorganizarea administrativ-teritorială, cu toate că prin aceasta statul ar economisi venituri importante. Printre obiective este și problema spinoasă a desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, însă nu precizează și soluția finală. Premierul Florin Cîțu solicită un PNL „unit ideologic” pentru a putea să guverneze timp de opt ani, ceea ce ar însemna ca liberalii să obțină un rezultat care să le permită să fie la Putere și după 2024. Printre noutățile echipei Cîțu este și cea referitoare la delimitarea de „cultul experților sau tehnocraților”, fiind în totalitate pentru răspunderea politică a decidenților în fața cetățenilor. Asta înseamnă probabil politizarea excesivă a tuturor deconcentratelor, ceea ce se vede deja. Tot la capitolul vorbe, șeful Guvernului pledează pentru o democrație internă în care să fie însă respectată disciplina de partid, unde diferențele de opinii să se oprească la libertatea cuvântului. Altfel spus, “Câinii latră, caravana trece”, așa cum de altfel se poartă pe la toate partidele.
„Democrația înseamnă și o disciplină a membrilor noștri de partid. Democrația înseamnă respectul reciproc în interiorul partidului, diferențele de opinii în tratarea celor mai diferite probleme ale acțiunii noastre nefiind decât expresia libertății cuvântului”, potrivit moțiunii „România liberală”.
Un punct comun al moțiunii Cîțu cu cea a lui Orban este cel legat de traseismul politic, adică promisiunea că nu va fi încurajat, deși nu spune clar nici el că ar fi condamnat. „PNL trebuie să se ferească a fi un ofertant de oportunități pentru oportuniști, despărțindu-se astfel de acceptarea traseismului politic și de alianțe de conjunctură”. Vorbe!
