Cei 43 de primari din judeţul Brăila reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor la SC CUP Dunărea au un motiv de îngrijorare: preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că
retrimite Parlamentului legea prin care primarii sau preşedinţii de CJ membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi publice nu mai erau incompatibli, solicitând respingerea proiectului. Potrivit Mediafax, în cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei. Traian Băsescu a subliniat că, legislaţia în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), spune că persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
"Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor", se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedinte. Potrivit aceleiaşi surse, în cererea şefului statului se mai menţionează că, "practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii".
Cu fumul în "cuib"
Trebuie specificat că decizia preşedintelui României a venit într-un moment inoportun pentru majoritatea edililor din judeţul nostru. Reamintim că, vineri, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a emis un comunicat de presă pentru a anunţa constatarea existenţei stării de incompatibilitate în cazul a opt aleşi locali printre care şi Nicolae Niţescu, primarul comunei Măraşu, judeţul Brăila. Potrivit inspectorilor ANI, democrat-liberalul "se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 13 august 2010, întrucât, simultan cu funcţia de primar, deţine şi calitatea de reprezentant al comunei Măraşu în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila S.A. Totodată, acesta a întreprins în perioada 2008-2012 şi alte activităţi remunerate pe lângă cea de primar, de pe urma cărora a încasat venituri de la Instituţia Prefectului Judeţului Brăila, Direcţia pentru Agricultură Brăila şi Primăria Oraşului Făurei, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. f) şi k) din Legea nr.161/2003". Contactat de redactorii noştri, Niţescu a afirmat că toţi primarii din judeţul nostru se regăsesc în situaţia sa, fiind reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor la CUP Dunărea. Informaţie care ne-a fost confirmată, atât prin intermediul unei convocări din partea Consiliului de Administraţie al SC CUP Dunărea, pentru AGA, în care apar ca reprezentanţi toţi cei 43 de edili, cât şi de către câţiva primari chestionaţi. Chiar şi aşa, aceştia au ţinut să precizeze că problema este una falsă deoarece nu sunt remuneraţi ca urmare a activităţii lor din cadrul Adunării Generale.
Stancu continuă lupta cu ANI
Primarul Aurel Simionescu şi preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, sunt singurii lideri ai administraţiei locale care nu sunt membri în AGA la CUP Dunărea. Reamintim însă că şeful judeţului are alte dispute cu inspectorii ANI. Stancu aşteaptă acum ca judecătorii Înaltei Curţi să dea o soluţie în dosarele "Concivia" şi "Sportul". După respingerea cererii de recuzare formulată de reclamantul Stancu în dosarul "Concivia", la data de 30 iunie, judecătorii nu au stabilit încă următorul termen de judecată, după cum se arată pe site-ul instanţei. În acest dosar, inspectorii ANI, care au obţinut câştig de cauză la CA Bucureşti, au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA.
În dosarul "Sportul", Înalta Curte a dat un nou termen de judecată pentru data de 4 noiembrie. Preşedintele CJ este acuzat de ANI că ar fi încălcat regimul juridic privind conflictul de interese şi că ar fi săvârşit "infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie", după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de societăţi la care este acţionar majoritar. Potrivit ANI, pe data de 31 august 2012, Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive cât şi hotărârile CJ şi a semnat contractele de asociere între Consiliul Judeţean Brăila şi SC Clubul de Fotbal Brăila SA respectiv Asociaţia Sportivă Handbal Club "Dunărea" Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. (Alina MIHAI)
