Firmele furnizoare de medicamente au câştigat anul trecut contracte babane de pe urma spitalelor din Brăila, numai lista de cumpărături a Spitalului Judeţean însumând circa 32 milioane de lei, echivalentul a 7,5 milioane de euro. Au avut acces la aceşti bani 22 de companii arhicunoscute pe piaţa medicamentelor ca urmare a legăturilor ce depăşesc sfera business-ului, cu tuşe grosiere de implicaţie politică. A spus-o clar şi răspicat chiar şi preşedintele ţării, Traian Băsescu, acuzând direct modul în care unele firme ajung să "monopolizeze" atenţia spitalelor din ţară. Dar şi inspectorii de concurenţă au sesizat probleme pe piaţa medicamentelor în relaţia cu spitalele publice, iar ancheta lor s-a soldat cu amendarea unor firme acuzate de practici anticoncurenţiale. Şi ghiciţi ce? Companiile prinse cu mâţa-n sac de Consiliul Concurenţei au câştigat fără probleme contracte la Brăila.
Vă propunem să urmărim lista de cumpărături pe 2011 a Spitalului Judeţean de Urgenţă precum şi a Spitalelor de Psihiatrie şi TBC, pentru a vedea cum se împart banii între băieţii deştepţi din Sănătate.
Ca orice unitate spitalicească de stat, SJU Brăila, precum şi cel de Psihiatrie ori TBC sunt obligate să organizeze periodic sau ori de câte ori este nevoie proceduri de achiziţie publică, indiferent că este vorba despre licitaţii deschise ori negocieri directe, fără anunţ de participare. Pentru a afla cum s-au finalizat astfel de proceduri, reporterii "Obiectiv" au solicitat informaţii celor trei unităţi spitaliceşti, inclusiv Consiliului Judeţean, ca ordonator de credite pentru Spitalul Judeţean. Surpriza a fost că, în timp ce Spitalul TBC şi cel de Psihiatrie au răspuns prompt şi detaliat, SJU Brăila şi Consiliul Judeţean au preferat să facă doar o trimitere la informaţiile din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
Iată, aşadar, ce informaţii apar în SEAP legate de SJU Brăila: spitalul brăilean a susţinut în 2011 nu mai puţin de 18 proceduri de achiziţie numai pe partea de medicamente. Fără a mai pune la socoteală şi cumpărăturile făcute pornind de la auxiliare medicale sau lucrări de reabilitare a unor spaţii şi până la serviciul de pază şi protecţie. O precizare se impune: din totalul de 18 achiziţii, jumătate au fost licitaţii publice, iar restul de contracte s-au atribuit prin negociere directă, fără anunţ de participare, fiind invocată situaţie de urgenţă. Despre ce sume este vorba? Cele 9 proceduri derulate fără licitaţie cumulează valori de aproape 1,24 milioane de lei, adică 12,4 miliarde de lei vechi. Revenind, aşadar, numai pentru medicamente, aşa cum reiese din SEAP, contravaloarea contractelor adjudecate anul trecut la cel mai mare spital din Brăila se ridică la aproximativ 32 milioane de lei, sumă care include şi programele de sănătate pe parte de oncologie, dar şi HIV. Ca termen de comparaţie, bugetul pe 2011 al unităţii a fost de 101 milioane de lei, din care peste 84 milioane de lei au venit din contractul cu CJAS Brăila, 13,5 milioane de la bugetul de stat şi 5,2 milioane de lei de la bugetul local. Aşadar, cam o treime din întreg bugetul pe 2011 a fost cheltuită exclusiv pe medicamente.
Acţionari de TOP Forbes, multimilionari în euro
Dar să vedem şi care sunt câştigătorii procedurilor de achiziţie lansate de Spitalul Judeţean de Urgenţă. Lista cuprinde 22 de companii de profil, dar sume mari se concentrează în special pe patru firme, câştigurile individuale fiind pe o plajă de valori între aproape 2 milioane de lei şi puţin peste 6 milioane de lei. Iată şi fericiţii "câştigători", în ordinea sumelor, cu precizarea că primii patru concentrează o treime din totalul valoric al achiziţiilor publice de medicamente ale SJU Brăila. De departe, cea mai mare sumă se concentrează la sibienii de la "Polisano", aproximativ 6 milioane de lei, secondaţi însă la o distanţă rezonabilă de către SC "Farmexpert D.C. I" - firma nemţilor de la "Omnia Gesellschaft" cu 5,5 milioane de lei. Pe locul trei, cu 2,8 milioane de lei se situează tot o firmă din capitală - "A&G Med Trading", proprietatea unui fond de investiţii din Cipru. În fine, notabilă este şi suma câştigată de "Europharm Holding", fiind vorba despre aproape 2 milioane de lei.
Sub acest prag valoric se situează alte 18 companii, care anul trecut au semnat contract cu SJU Brăila: "Mediplus Exim", "A&A Medical", "Felsin Farm", "Romastru Trading", "Pharmafarm", "Farmexim", "Fresenius Kabi Romania", "B. Braun Medical", "Farmaceutica Remedia", "Pharma", "Jimco Farm", "A. D. M. Farm", "Imeco", "Terapia Distribuţie", "Nord Pharma", "Actavis", "Fildas Trading" şi "Chimimportexport Plurimex".
Dacă vă întrebaţi cine este în spatele afacerii "Polisano", vă spunem că potrivit Registrului Comerţului, asociat unic este Ilie Vonica, iar administrator este soţia acestuia, Daniela Ioana Vonica. Compania celor doi a reuşit în 2010, cel mai recent an de raportare financiară, o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei şi un profit de aproape 38,4 milioane de lei. De altfel, familia Vonica este menţionată în Top-ul Forbes 2011 ca ocupantă al locului 44 la nivel naţional, cu o avere estimată de 90 - 100 milioane de euro.
Revenind la clasamentul nostru, pe locul II, "Farmexpert D. C. I." are ca acţionar majoritar o companie din Frankfurt pe Main - Germania, iar al doilea acţionar, ca persoană fizică, este Banciu Eugen, care deţine 20% din afacere. În 2010, compania a realizat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei şi un profit impresionant, de peste 53 milioane de lei. Şi Banciu a fost menţionat în Top-ul Forbes ca ocupant al locului 111, cu o avere estimată la 40 - 45 milioane de euro.
Mai departe, la "A&G Med Trading", asociatul principal este un fond de investiţii din Cipru, secondat de soţii Cristea, Georgeta şi Adrian Filip. Afacerea acestui SRL a însemnat o cifră de afaceri de circa 256 milioane lei, dar un profit infim, de nici jumătate de milion de lei.
În fine, despre "Europharm Holding", cu sediul în Braşov, se menţionează în Registrul Comerţului ca fiind proprietatea a 5 firme din Regatul Unit al Marii Britanii, cu o afacere în România la nivelul lui 2010 de 921 milioane de lei şi un profit de 7,57 milioane de lei.
Aproape 1,3 milioane la Psihiatrie şi la TBC
Şi pe listele furnizorilor de medicamente pentru celelalte spitale brăilene figurează cam aceleaşi nume de firme, chiar dacă valorile contractelor au fost mai mici, proporţionale cu dimensiunile unităţilor sanitare.
Concret, Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila a cheltuit în 2011 pentru achiziţia de medicamente peste 700.000 lei, bani din fonduri de la Bugetul de Stat, respectiv de la fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Trebuie precizat că la acest spital, toate contractele pentru achiziţia de medicamente au fost atribuite prin cerere de ofertă. Cea mai mare valoare din suma totală destinată medicamentelor i-a revenit firmei SC "Mediplus Exim" SRL, respectiv peste 85.000 lei, în patru contracte. Într-un clasament al celor mai mari sume încasate, pe locul al II-lea s-ar situa firma SC "A&A Medical" SRL, cu peste 78.000 lei, având 6 contracte, urmată de SC "Pharma" SA, cu peste 75.000 lei, din 5 contracte, SC "A&G Med Trading" SRL, cu 71.000 lei, din 6 contracte şi SC "Polisano" SRL, cu 70.000 lei, din 4 contracte.
La Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon", în 2011 au fost cheltuite pentru achiziţia de medicamente fonduri realizate ca urmare a contractului încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în valoare totală de peste 580.000 lei.
Cea mai mare sumă a fost obţinută de SC "Mediplus Exim" Bucureşti, respectiv peste 320.000 lei, pentru contracte atribuite prin cerere de ofertă publicată prin SEAP. Pe locul secund s-a clasat "A.D.M. Farm" Bucureşti, având contracte atribuite prin aceeaşi procedură, în valoare de peste 70.000 lei, urmată de SC "A&A Medical" Bucureşti, cu peste 57.000 lei, SC "Polisano" Sibiu, cu peste 48.000 lei şi SC "A&G Medical Trading" Bucureşti, cu peste 27.000 lei, toate cu contracte atribuite prin cerere de ofertă publicată prin SEAP.
Despre aparatura scumpă care stă neutilizată în spitalele brăilene, într-unul din numerele următoare ale ziarului nostru.
Băieţii deştepţi din Sănătate au izolat piaţa românească
Nouă distribuitori de medicamente au fost amendaţi cu 12 milioane de euro pentru practici anticoncurenţiale, după o anchetă a Consiliului Concurenţei, care a durat patru ani. Distribuitorii amendaţi de Consiliul Concurenţei sunt "Mediplus", "Polisano", "Relad", "Farmexim", "Farmexpert", "Fildas", "Montero", "A.D.M. Farm" şi "Pharmafarm". "Au încheiat înţelegeri care au avut ca obiect restrângerea concurenţei, prin izolarea pieţei româneşti şi împiedicarea comerţului pe alte pieţe", este explicaţia Consiliului Concurenţei. Investigaţia legată de acest subiect a început în 2008, când distribuitorii au refuzat să mai livreze medicamente către farmacii şi spitale, după un război dus cu Ministerul Sănătăţii. În oncologie, de exemplu, distribuitorii cumpără un număr egal de doze cu pacienţii din programe, apoi aceste medicamente sunt cumpărate din farmacie tot de ei şi reexportate. În acest context, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că "distribuitorii angro au obligaţia de a satisface cu prioritate cerinţele pieţei din România". În alte ţări, dacă distribuitorii au astfel de practici, producătorul îi sancţionează. În România, sunt mai greu de controlat acţiunile de felul acesta, din cauza corupţiei şi a legislaţiei superficiale.
România toacă banii pe medicamente scumpe
Pe de o parte, Ministerul Sănătăţii încearcă să pondereze consumul de medicamente, după ce a liberalizat piaţa în 2008, pe de altă parte producătorii şi distribuitorii încearcă să îşi menţină profiturile uriaşe. Consumul de medicamente s-a dublat în perioada 2006-2011, România fiind singura ţară care alocă pentru consumul de medicamente un buget egal cu cel al spitalelor, a declarat recent preşedintele CNAS, Lucian Duţă, discutând despre Reforma Sănătăţii. Oficialul de la CNAS a precizat că în 2006, pentru consumul de medicamente s-au alocat 2,7 miliarde lei, în 2011 suma totală ajungând la 6,5 miliarde lei. "România aruncă cu banii pe medicamente scumpe. Este adevărat că sistemul e subfinanţat, că sumele alocate per pacient sunt mici, dar observăm că bugetul alocat medicamentelor a crescut în detrimentul serviciilor în spitale", a avertizat Lucian Duţă.
"În ultimii cinci ani, bugetul Sănătaţii s-a dublat, de la 10 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei, dar distribuţia acestei creşteri a lăsat de dorit. De acum încolo trebuie să vedem cum administrăm fondurile transparent. Am impozitat şi pensiile, practic nu mai avem de unde să colectăm bani şi să creştem fondurile", a mai spus preşedintele CNAS.
De asemenea, nu cu mult timp în urmă, însuşi preşedintele Traian Băsescu a punctat: "E un furt pe care toată lumea îl cunoaşte, iar bolnavii îl simt pe pielea lor. Sigur, mulţi sunt interesaţi să cumpere tomografe pentru spitale şi apoi să le ţină sub scară, neutilizate".