• din 2011 şi până acum Inspecţia Muncii Brăila a formulat 23 de plângeri penale împotriva marilor evazionişti prin metoda muncă la negru, însă de cele mai multe ori patronii au scăpat la final cu amenzi administrative aproape simbolice în comparaţie cu ce amenzi se dau pentru muncă nedeclarată, adică între 10.000 şi 20.000 lei/persoană • băieţii deştepţi “alunecă” prin lacunele legislaţiei în domeniu • primul caz în care procurorii brăileni au trimis totuşi în judecată un evazionist este cel al firmei “Tehnobrick” prinsă pentru a doua oară cu mâţa-n sac la un control al ITM Brăila
Când vine vorba de muncă la negru, e mai eficient să furi proverbialul bou decât oul! Iată şi de ce spunem asta: dacă eşti prins că faci evaziune prin muncă nedeclarată pentru mai mult de 5 persoane te alegi cu o plângere penală, dar scapi de amenda de cel puţin 10.000 lei pentru fiecare persoană. Iar după cum s-au mişcat lucrurile în ultimii ani, la finalul procedurii penale ai toate şansele ca patron să scapi doar cu o amendă penală de câteva sute de lei. Ce-i drept, un an sau doi dai cu subsemnatul prin birourile procurorilor, adică e totuşi un “deranj”, măcar emoţional, dar cel puţin scapi de amenda astronomică pentru muncă la negru. “Găselniţa” care permite marilor evazionişti să scape se bazează pe principiul, logic de altfel, că aceeaşi greşeală nu poate fi sancţionată de două ori: în cazul de faţă şi cu amendă de la ITM şi cu plângere penală. Această portiţă legislativă este larg deschisă încă din 2011, odată cu modificarea Codului Muncii în sensul stabilirii drept infracţiune a acţiunii de primire la muncă fără forme legale de angajare a mai mult de 5 persoane. Inspectorii de muncă încearcă de ceva ani să-i pună lacăt însă, cel puţin deocamdată, nu s-a mişcat mai nimic în acest sens la nivel central. Ca să vă faceţi o idee, Inspecţia Muncii Brăila a formulat 23 de plângeri penale pentru muncă la negru din 2011 încoace şi doar una singură s-a finalizat cu trimiterea în judecată a inculpatului.
Munca la negru între contravenţie şi infracţiune
“Legea e pentru căţei, nu pentru dulăi”. Este o sintagmă care-ţi vine tot mai des în minte atunci când te loveşti direct sau doar tangenţial de inechităţile legislative ale realităţii socio-economico-administrative din România ultimilor 25 de ani. Le vezi peste tot la televizor, le auzi la radio, le citeşti în ziare, pe internet, dar devin cu adevărat revoltătoare când realizezi că golurile prin care se strecoară “dulăii” nu sunt întâmplătoare, ci de-a dreptul intenţionat lăsate acolo, în caz de nevoie, de cele mai multe ori pentru camarila de partid. De multe ori şi băieţii deştepţi din mediul de afaceri, cu suficient de multă răbdare şi perspicacitate, ajung să le descopere şi să le folosească după propriul interes atunci când sunt la ananghie.
O astfel de situaţie ne-a fost semnalată de cititori, cu privire la o portiţă legislativă care le asigură de multe ori ieşirea de urgenţă patronilor care fac evaziune fiscală prin muncă nedeclarată, sau, aşa cum este cunoscută tuturor, munca la negru. Oamenii ni s-au plâns pe bună dreptate despre faptul că unii angajatori scapă aproape nepedepsiţi chiar dacă au fost prinşi în “offside” de către inspectorii de muncă şi li s-a întocmit şi plângere penală pentru ilegalitatea descoperită. Nu mică ne-a fost mirarea când, pe parcursul documentării a devenit clar că la mijloc nu este o fabulaţie sau o închipuită conspiraţie. Inspecţia muncii are cunoştinţă de lacuna legislativă şi încearcă de mai mulţi ani să o anuleze, din păcate fără prea multe şanse de reuşită.
Dar haideţi să urmărim împreună firul logic al unei “scamatorii legislative” care-i poate face scăpaţi pe evazionişti. Totul a început prin 2011 când Guvernul de la vremea respectivă a venit cu o modificare la Codul Muncii menită să descurajeze evaziunea fiscală prin muncă nedeclarată. Mai precis, a fost introdusă o prevedere potrivit căreia devine infracţiune fapta unei firme care foloseşte la muncă mai mult de 5 persoane fără a le întocmi documentele legale de angajare. În astfel de cazuri, inspectorii de muncă au obligaţia de a formula automat plângere penală prin care practic sesizează procurorii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. La prima vedere, procedura pare eficace, ameninţătoare şi descurajantă pentru orice patron. Numai că în spatele ei se ascunde tocmai “portiţa” de care aminteam mai devreme. Un principiu legislativ spune foarte clar că o abatere nu poate fi sancţionată de două ori. Altfel spus, în cazul unui patron căruia inspectorii de muncă îi fac plângere penală pentru că s-a folosit de munca la negru a mai mult de 5 persoane, nu poate fi şi amendat pentru fapta sa. Iar amenda nu este de ici, de colo, pentru că discutăm de minim 10.000 lei, maxim 20.000 lei pentru fiecare persoană. Dacă, de exemplu, un patron ar fi prins cu 5 salariaţi fără contract individual de muncă, în urma controlului Inspecţiei Muncii ar fi amendat cu minim 50.000 lei, maxim 100.000 lei. De la 6 persoane în sus, intervine prevederea privind atragerea răspunderii penale a patronului, context în care nu se mai dă amendă ci se trece la formularea de către instituţia de control a unei plângeri penale. Din păcate însă, finalitatea acestei proceduri este de multe ori zero.
23 de plângeri penale pentru evazionişti, din 2011 până în prezent
După cum ne-au explicat surse din cadrul Inspecţiei Muncii, patronii cu astfel de plângeri penale ajung la final să fie scoşi de sub urmărire, ori să li se claseze dosarul, primind doar o amendă penală, de multe ori modică, situaţie frustrantă pentru inspectori, în raport cu efortul depus. “Într-adevăr există o scăpare a legii, dar Inspecţia Muncii a făcut demersuri la nivel central pentru modificarea Codului Muncii privind primirea la muncă, fără forme legale de angajare, a mai mult de 5 persoane. Mai precis, demersurile au fost făcute în sensul ca această faptă să nu mai fie considerată infracţiune ci doar o contravenţie, astfel încât angajatorul prins în abatere să poată fi sancţionat cu amendă între 10.000 şi 20.000 lei per persoană, indiferent de numărul acestora, în limita maximă a unei sancţiuni de 100.000 lei, cât impune legiuitorul”, ne-a declarat inspectorul şef al ITM Brăila, Liviu Arhire. Întrebat câte plângeri penale a făcut instituţia pe care o reprezintă pentru muncă la negru, sursa citată a precizat că din 2011, de la completarea Condului Muncii, ITM Brăila a sesizat procurorii cu privire la 23 de speţe în care patronii unor companii au fost depistaţi că se foloseau de munca nedeclarată a mai mult de 5 persoane. “Noi nu primim o comunicare din partea procurorilor privind soluţiile date plângerilor formulate de instituţia noastră. De aceea nu vă putem spune în câte dintre speţele semnalate s-a dispus, de exemplu, începerea urmăririi penale ori s-au încheiat cu NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.)”, a mai spus Arhire.
De precizat că de la începutul acestui an, inspectorii de muncă brăileni au formulat alte 3 plângeri penale pentru tot atâţia angajatori (cu activitate în domeniile restaurante, construcţii şi panificaţie) care primiseră la muncă 45 de persoane fără să le fi întocmit actele legale prevăzute de legislaţia muncii.
Din rapoartele anuale de activitate ale ITM Brăila reiese că instituţia aplică amenzi consistente atât firmelor, cât şi persoanelor fizice prinse că foloseau munca nedeclarată, respectiv lucrau la negru. Conducerea ITM Brăila a subliniat că în continuare va pune accent pe combaterea acestui fenomen negativ şi că ori de câte ori va depista situaţii în care angajatorii au primit la muncă mai mult de 5 persoane fără să le fi întocmit actele legale va proceda la formularea de plângeri penale.
Gheaţa a fost spartă de procurorii brăileni cu SC “Tehnobrick”
Totuşi, aşa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” a semnalat în cursul lunii septembrie, există un prim caz în care procurorii au decis să trimită în judecată patronul unei firme locale prins că folosea muncă la negru în cazul a nu mai puţin de 13 persoane. Aflat de ceva vreme în vizorul inspectorilor ITM şi al procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătorie, brăileanul Mişu Iosef, în vârstă de 63 de ani, administrator şi asociat unic al SC “Tehnobrick” SRL Brăila, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin. 4 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii: “primire la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”.
Afaceristul brăilean, inginerul Mişu Iosef nu a putut fi audiat în calitate de inculpat, pentru că este plecat la muncă în Germania, însă a fost reprezentat de un avocat din cadrul Baroului Brăila. Ar mai fi de precizat aici faptul că pe numele afaceristului a mai existat în trecut o plângere penală din partea ITM, tot pentru muncă la negru, soluţionată la vremea respectivă cu sancţiune administrativă. Iată că la a doua plângere din partea ITM Brăila, procurorii au decis trimiterea lui în judecată.
După declanşarea anchetei penale, oamenii legii au audiat şapte dintre persoanele depistate pe şantierul SC “Tehnobrick” SRL, care au confirmat că veniseră să muncească în calitate de “zilieri”, fără să li se încheie contracte de muncă. Audiat în calitate de suspect, Mişu Iosef a declarat că, de fapt, din cele 13 persoane depistate de inspectorii ITM la data de 2 octombrie 2015, opt nu lucrau pentru firma “Tehnobrick” SRL: “Aceste persoane nu le-am chemat eu la muncă şi nu cunosc cine le-a solicitat să efectueze lucrări la beneficiarul Cârstei Costică. Cel mai probabil, cei opt lucrau pentru o altă firmă, la aceeaşi lucrare, iar de teama inspectorilor de muncă şi a jandarmilor au declarat toţi că lucrează la «Tehnobrick» SRL. Confirm, însă, că cinci persoane erau la muncă la SC «Tehnobrick» SRL Brăila şi se aflau în perioada de probă, premergătoare angajării”, a spus, printre altele, afaceristul Mişu Iosef.
În cursul lunii trecute, Tribunalul Brăila a admis deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă împotriva debitorului “Tehnobrick” SRL Brăila şi intrarea în faliment a acestuia. Printre creditori se numără Fiscul, Primăria Brăila şi SC “Concivia”.
Potrivit portalului Judecătoriei Brăila, pe 10 octombrie, în cameră preliminară, s-a dispus începerea judecăţii în dosarul penal în care Mişu Iosef figurează ca inculpat.
