Avocatul Poporului informează, legat de solicitările pentru sesizarea Curţii Constituţionale privind modificările aduse Legii educaţiei, că nu se impune acest demers - concluzie bazată atât pe argumentele din petiţii, cât şi pe cele ale partenerilor de consultări din învăţământ.
"Având în vedere argumentele prezentate atât în petiţiile formulate, cât şi în susţinerile scrise şi orale ale partenerilor de consultări, apreciem că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării stiinţifice si pentru modificarea unor acte normative", se arată într-un comunicat remis Mediafax de Avocatul Poporului.
Instituţia condusă de Victor Ciorbea detaliază modul în care s-a ajuns la concluzia că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu OUG nr. 49 de modificare a Legii educaţiei.
Astfel, Avocatul Poporului precizează că, în perioada 4-18 iulie, a primit mai multe petiţii pentru sesizarea CC privind acest act normativ, inclusiv de la preşedintele României, Traian Băsescu. "Cele mai multe critici cuprind nemulţumiri/ aprecieri generale ale autorilor petiţiilor formulate, fără a se indica în mod concret în ce anume constă critica de neconstituţionalitate", mai spune Avocatul Poporului, despre petiţiile prin care s-a cerut solicitarea CC.
Pentru a soluţiona petiţiile, Avocatul Poporului precizează că a cerut "şi punctul de vedere al personalului de specialitate din domeniul preuniversitar şi universitar, al sindicatelor si al societăţii civile, Consiliului Naţional al Rectorilor, Federaţiei Naţionale Sindicale «Alma Mater», Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie «Spiru Haret» şi Federaţiei Educaţiei Naţionale cu privire la oportunitatea si necesitatea măsurilor reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, care se circumscriu sferei învăţământului preuniversitar si universitar".
"Totodată, a avut loc o întâlnire cu doamna Alina Mungiu Pippidi în numele Societăţii Academice din România şi al Alianţei pentru o Românie Curată si al altor ONG-uri, sindicate, asociaţii studenţesti si profesionale, persoane fizice, cu reprezentanţi ai Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţesti, precum şi cu preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor - domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu", mai arată sursa citată, care afirmă că toate părţile s-ar fi declarat de acord cu modificările.
Cum explică Avocatul Poporului accesul celor fără Bac în facultate
În ceea ce priveşte interpretarea dată de către autorii petiţiilor unor texte din OUG nr. 49 şi din Legea nr. 1/2011 în sensul că acestea ar oferi posibilitatea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învăţământului universitar, Avocatul Poporului observă că o parte dintre prevederile legale criticate se regăsesc în forma iniţială a textului Legii nr. 1/2011. "Susţinerile potrivit cărora, prin ordonanţa criticată, se acordă posibilitatea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învăţământului universitar nu pot fi reţinute, având în vedere prevederile art. 44 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora «creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă» si ale art. 77 alin. (3) din acelasi act normativ, care
prevăd că «absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii»", spune Avocatul Poporului.
Instituţia arată că, din coroborarea acestor prevederi legale, "reiese în mod clar existenţa a două categorii de absolvenţi de liceu, cu şi fără diplomă de bacalaureat".
"Reglementarea înfiinţării colegiilor postliceale şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior nu conduce la concluzia că admiterea în învăţământul superior se face fără diplomă de bacalaureat, această formă de admitere fiind recunoscută doar pentru accederea în învăţământul postliceal (colegii postliceale înfiinţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior). Absolvenţii de liceu, care urmează cursuri postliceale în colegii şi care nu au dobândit diploma de bacalaureat, nu au calitatea de studenţi şi nu urmează cursurile unei facultăţi, ci, sub tutela unei instituţii de învăţământ superior, desfăşoară activităţi educaţionale specifice scolilor postliceale. La absolvirea colegiului, cei care au frecventat cursul şi care au promovat examenul primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, şi nu una care ar putea echivala cu un program de licenţă, cum în mod eronat rezultă din unele dintre petiţiile formulate - «facultate fără bacalaureat». Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă", subliniază Avocatul Poporului, care conchide, "în mod indubitabil, că accesul la învăţământul superior se face numai după dobândirea diplomei de bacalaureat".
Potrivit Avocatului Poporului, prin OUG nr. 49 au fost corectate o serie de prevederi insuficient de bine reglementate de Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, se mai arată în comunicat.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 iunie 2014.
