• specialiştii spun că, deşi oferă o producţie mai mică, acestea se pretează mai bine la zona noastră
Aşa cum prognozează specialiştii din întreaga lume, schimbările dramatice ale climei şi încălzirea globală ne fac să trăim doar cu nostalgia derulării normale a celor patru anotimpuri (cel puţin în Europa), când “vara era vară şi iarna, iarnă”. Dereglările climatologice deja se resimt puternic, ele dând peste cap şi posibilitatea cultivării de soiuri şi hibrizi cu productivitate mare, aduşi din Occident, unde se practică o agricultură intensivă. Care are la bază miliarde de dolari acordate cercetării agricole, imputuri performante dar şi scumpe, modificări genetice, maşini agricole şi utilaje de ultimă generaţie, irigat ca la carte etc. Totul pentru producţii foarte mari şi un profit pe măsură.
Şi iată cum gerul, iernile “uscate”, seceta atmosferică şi pedologică, furtunile cu grindină, temperaturile caniculare şi alte astfel de fenomene tot mai des întâlnite conduc la o nouă strategie privind soiurile/hibrizii care se pretează la noile condiţii climatolgice şi de teren. Evident, cea mai mare provocare este pentru cercetare, dar experienţa producătorilor de seminţe îndeamnă să ne întoarcem în timp la ce se cultiva cu ceva decenii în urmă pe teritoriul României. Iar un răspuns în acest sens am căutat să-l aflăm de la Asociaţia Producătorilor, Procesatorilor, Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor (A.P.P.C.S.M.S) “ Danubiu “ Brăila. Unde venerabila doamnă inginer Siica Daniilescu, director executiv, şi tânărul fermier ing. Liviu Titianu, preşedinte, au subliniat din capul locului că “nu seminţele din hambar sunt salvarea, ci soiurile şi hibrizii româneşti obţinuţi la Fundulea şi în staţiunile noastre de cercetare. De exemplu, hibridul «Olt» de porumb poate garanta, în condiţii aproape normale, o producţie de 8 to/ha boabe”.
În contextul în care, anul acesta, porumbul a fost afectat (lovit de arşiţă) chiar la înflorire, inclusiv în fermele mari, iar iarna a distrus grâul dar şi rapiţa chiar şi în totalitate pe anumite sole, i-am întrebat pe cei doi specialişti ce e de făcut. Aceştia ne-au spus că trebuie luată în calcul timpurietatea soiurilor şi a hibrizilor (neapărat aclimatizaţi la zona noastră, din Bărăgan). Hibrizii timpurii cer o respectare strictă a tuturor condiţiilor de semănat şi întreţinere, studii pedologice etc. Evident, marii cultivatori nu vor renunţa la seminţele şi hibrizii cu un mare potenţial productiv de la firmele străine de renume, produşi la noi. Dar cu un risc asumat. În schimb, seminţele autohtone, chiar dacă au o producţie mult mai mică, sunt mai sigure şi pot acoperi cel puţin cheltuiala cu înfiinţarea lor.
Ni s-a mai precizat că Brăila deţine în continuare primul loc pe ţară la obţinerea de seminţe pentru agricultură: 16.000 de hectare din cele circa 20.000 hectare câte sunt la nivelul României. Deci micii fermieri (şi nu numai) pot găsi aici tot ce pretează în Bărăganul brăilean. Pentru grâu, orz , orez şi rapiţă avem 5.774 hectare, din foarte multe soiuri, iar ca multiplicatori sunt 77 de firme (inclusiv Staţiunea de Cercetări Brăila) cu suprafeţe şi producţii dintre cele mai diferite. Oricum, ca seminţe de grâu specialiştii recomandă soiurile Glosa, Miranda, Pitar, Otilia, PG102, Boema 1, iar la orz, Smarald. În fruntea clasamentului este faimosul soi de grâu Glosa.
Şi mai e un aspect, nedorit şi generat de actuala pandemie de Covid: fermierii nu se mai pot întâlni la câmpurile experimentale, simpozioane, târguri, schimburi de experienţă …
Agricultorii sunt îndemnaţi să apeleze la revistele de specialitate şi experienţa marilor cultivatori. Inclusiv cei de la A.P.P.C.S.M.S “Danubiu” Brăila pot oferi oricând un sfat şi recomanda un produs. Se poate, de asemenea, comunica pe grupuri mici de oameni.
Televiziunea este un mijloc excelent dr prezentare a reuşitelor dar şi unde s-a greşit uneori…
De altfel, Brăila agricolă a mai apărut extrem de rar pe “sticla” televiziunilor de pofil. Acum, sunt canale mai multe, cu un mod nou de abordare a subiectelor, şi care ar fi putut avea cel puţin un subiect meritoriu din judeţul nostru: irigaţiile! Şi ele pe primul loc din ţară... De ce suntem într-un con de umbră, nu ştim… Şi ar fi de folos reluarea/tipărirea, fie şi la perioade mai mari, a unei publicaţii brăilene destinată agriculturii.
