Cămătari, interlopi, proxeneţi, manelişti, samsari, rechini imobiliari, patroni de firme fantomă, toţi sunt acum în vizorul Fiscului, care a demarat o amplă acţiune la nivel naţional pentru depistarea persoanelor fizice care trag ţeapă statului prin neplata obligaţiilor fiscale. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pus în mişcare un amplu agrenaj, având vârf de lance zeci de inspectori fiscali, care îşi propun să-i ia la scuturat pe cei care deşi afişează averi impresionante, în relaţia cu fiscul se dau săraci lipiţi. Iar aici intră, de exemplu, acele persoane care şi-au cumpărat în ultimii ani case sau apartamente cu valoare cumulată de peste 150.000 euro, dar şi maşini de lux de peste 75.000 euro, fără ca toate aceste achiziţii să se justifice prin veniturile pe care persoanele în cauză le declară anual Fiscului. În principal, ţinta va fi pusă pe persoanele fizice care şi-au ascuns până acum veniturile şi sursa lor pentru a nu plăti impozite. Nu există cale de scăpare nici pentru cei care îşi cheltuiesc banii în străinătate, pentru că Fiscul românesc va primi date din ţările respective. Angrenajul despre care vorbeam este oarecum similar temutului IRS (Internal Revenue Service) american şi este organizat pe regiuni, Brăila fiind arondată Galaţiului, alături de Constanţa, Vrancea, Buzău şi Tulcea. Pentru această regiune, inspectorii fiscali au deja o listă nominală de 200 de persoane, dintre care circa 40 sunt brăileni.
Brăilenii care vor să-şi ascundă averile de ochii Fiscului pentru a scăpa de plata impozitelor nu mai au nicio şansă. La nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a luat de câţiva ani fiinţă o structură specializată în inspecţia fiscală a persoanelor fizice, după modelul IRS-ului american, salariaţii acesteia intrând să verifice averile declarate, dar mai ales nedeclarate ale contribuabililor. Chiar ieri, preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a anunţat că a lansat "Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal", ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcţia Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice. Analiza s-a făcut, potrivit oficialului, pe baza datelor disponibile privind veniturile declarate şi alocările de fonduri (creşteri patrimoniale, achiziţii, creanţe, cheltuieli etc.) ale persoanelor fizice, în urma cărora au fost identificaţi contribuabilii care prezintă risc fiscal ridicat, mai explicit risc de nedeclarare a unor venituri semnificative şi sustragere de la plata impozitelor aferente. "De la preluarea mandatului (aprilie 2013), am restructurat mecanismele de combatere a evaziunii fiscale, iar astăzi, Antifrauda şi Inspecţia Fiscală scot din piaţă firmele fantomă şi destructurează lanţuri de firme evazioniste zi de zi. Mentalitatea privind obligativitatea emiterii bonului fiscal s-a schimbat radical. Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii va trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile", a declarat Gelu Ştefan Diaconu.
Fiscul şi-a stabilit grupul ţintă
Analiza în discuţie a pornit de la cei aproape 14,4 milioane de contribuabili - persoane fizice cu venituri impozabile, existenţi în România. Întreg efectivul a fost trecut de ANAF prin mai multe filtre, 4 la număr, care au "cernut" doar cazurile de importanţă maximă pentru Fisc, adică persoanele cu risc ridicat de evaziune. În primă etapă au fost identificaţi cei care au cheltuieli semnificative, gen asociaţi sau acţionari care şi-au împrumutat firma cu sume depăşind 0,2 milioane lei, sau persoane fizice care au cumpărat case şi maşini în valoare peste 70.000 euro, ori cele care au depuneri anuale în conturile bancare mai mari de 150.000 lei, precum şi cei care cumpără maşini mai scumpe de 25.000 euro. După această primă selecţie au rămas în vizorul Fiscului aproape 300.000 de români, în cazul cărora s-a aplicat un al doilea filtru, care a pus în balanţă cheltuielile şi veniturile pe o perioadă de 3 ani (2011 - 2013), rezultând o ierarhizare în funcţie de valoarea diferenţei între cheltuieli şi venituri. Finalitatea a fost aceea că au mai rămas în atenţia IRS-ului românesc circa 132.000 de contribuabili - persoane fizice. Mai departe aceştia au intrat în etapa 3 de analiză: "determinarea cazurilor semnificative", adică au fost selectaţi cei cu risc anual de evaziune mai mare de 1 milion de lei, achiziţiile imobiliare cu valori de peste 150.000 euro sau de maşini cu valori de minim 75.000 euro. Astfel, dintre cei peste 132.000 de contribuabili au fost selectaţi mai departe 5.884 persoane, considerate cu grad ridicat de risc fiscal. Ultimul filtru a constat în identificarea membrilor familiei respectivelor persoane (mergând până la afini de gradul II) pentru a vedea dacă nu cumva cheltuielile făcute în cei 3 ani de raportare pot fi justificate de veniturile rudelor. Într-un final, grupul ţintă pe care IRS-ul românesc a pus lupa numără 7.879 persoane (alături de cele 5.884 persoane au intrat în colimator şi rudele acestora), împărţit apoi pe 4 categorii de risc. Mai precis, s-au alcătuit 4 profiluri în funcţie de care s-a făcut catalogarea: "patron bogat de firmă săracă", "persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute", "persoane cu venituri volatile" - în general persoane din showbiz şi "alte persoane care nu intră în cele 3 profiluri, dar care prezintă riscuri semnificative". Dintre cei 7.879 contribuabili au fost selectate pentru prima serie de verificări 5.399 persoane fizice.
"Au fost selectaţi şi primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Lor le-au fost alocate 313 cazuri (o medie de 5 cazuri per inspector pentru operativitate şi eficienţă) pentru prima etapă - Verificarea fiscală prealabilă documentară", se arată într-un material de presă al ANAF.
De precizat că, în ceea ce priveşte instruirea personalului, agenţia a beneficiat şi va beneficia în continuare de sprijinul experţilor FMI, ai IRS din Statele Unite ale Americii, ai Agenţiei Regale pentru Venituri şi Vama din Regatul Unit al Marii Britanii, precum şi ai Fiscului francez.
Cum verifică Fiscul dacă ai venituri nedeclarate
În situaţia în care organul fiscal constată diferenţe semnificative, acesta solicită contribuabilului prezentarea de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală.
Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:
a) Metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării;
b) Metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi utilizarea lor;
c) Metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârşitul perioadei.
Ce se întâmplă cu diferenţele care nu pot fi justificate? Fiscul percepe pentru acesta impozit de 16%. Dar nu este de trecut cu vederea efectul conex şi anume faptul că, acolo unde va fi cazul, concluziile inspectorilor fiscali vor fi preluate din mers de organele de cercetare penală în speţele unde sunt evidente ilegalităţile săvârşite de cei verificaţi, cu referire, de exemplu, la proxeneţi, cămătari sau interlopi.
