* potrivit datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar și studiilor realizate de Expert Forum (EFOR), șapte partide politice din România vor primi, conform bugetului anual, 162 milioane lei, în 2021 * până în luna aprilie, către PSD, PNL, USR-PLUS, AUR, PMP și Pro România s-au alocat în total 64.667.971,59 lei * dacă ne luăm după declarațiile liderilor organizațiilor județene ale acestor partide, în teritoriu nu se distribuie aproape nimic * singurul care a recunoscut că organizația județeană primește lunar în jur de 3-4.000 lei a fost prefectul Nicușor Ciocan, președintele municipalei USR Brăila * și șeful PSD, Ion Rotaru, a afirmat că la un moment dat organizația a beneficiat de ”sprijin” de la Centru, însă în rest, liderii partidelor susțin că s-au distribuit doar pliante și bannere sau că nu s-a dat nimic
Filialele partidelor politice din Brăila nu se bucură prea mult la banii proveniți lunar din subvențiile de la stat. Cel puțin, asta susțin cei mai mulți dintre liderii organizațiilor județene, întrebați în legătură cu acest subiect. Expert Forum (EFOR) a dat startul mai multor analize privind modul în care cheltuie partidele politice banii de la bugetul de stat, plecând de la datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (ROAEP). Concluzia, în linii mari, a fost aceea că grosul banilor merge către propagandă și angajați. Așa cum se știe, partidele primesc bani, conform art. 25 din Legea nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Pe scurt, în baza scorului obținut la alegeri (25% - pentru rezultatele de la locale și 75% pentru parlamentarele din 2020). În prezent, finanțare de la bugetul de stat primesc șapte partide: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Uniunea Salvați România (USR), Partidul Pro România, Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) precum și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Și banii nu sunt deloc puțini. Potrivit EFOR, pentru anul 2021, valoarea totală, conform bugetului anual, este de 162 de milioane de lei pentru finanțarea partidelor. Conform datelor publicate de AEP, din ianuarie până în aprilie, suma alocată a fost în total de 64.667.971,59 lei (în ianuarie și februarie câte 19.843.634,81 lei, în martie 11.285.100,38 lei, iar în aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13.695.601,59 lei).
Dacă ar fi să facem un calcul pentru sumele încasate de partide în primele trei luni ale anului putem spune că PSD a primit 19.625.386,05 lei; PNL - 16.637.385,85 lei; USR - 5.283.671,87 lei; PLUS - 3.748.694,58 lei (și ținând cont că cele două formațiuni au fuzionat între timp, discutăm despre un total de 9.032.366,45 lei doar pentru primele trei luni); AUR - 3.972.023,82 lei; PMP - 1.026.816,5 lei; Pro România - 741.895,13 lei.
Plecând de la aceste informații, redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu liderii filialelor locale ale acestor partide pentru a vedea dacă și în ce procent sunt distribuiți bani în teritoriu. În afară de USR-istul Nicușor Ciocan, care a vorbit despre 3 - 4.000 lei lunar, toți ceilalți au punctat fie că nu se dau bani în teritoriu, fie că se dau, dar doar sub formă de materiale promoționale sau foarte rar sprijin financiar (cum este cazul PSD). Dar să le luăm pe rând.
La PSD se acordă sprijin, dar la nevoie
Președintele organizației județene a PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, a dorit în primul rând să sublinieze că el este unul dintre susținătorii ideii ca partidele politice să primească finanțare de la bugetul de stat. Acesta a afirmat că printr-o astfel de măsură este eliminat riscul ca partidele să primească finanțare de la diverși afaceriști și că se asigură un soi de independență.
”Decizia aceasta a fost luată tocmai în ideea în care se dorea o anumită independență din punct de vedere financiar a funcționării unui partid politic. Pentru a evita sau a elimina, în mare măsură sau chiar în totalitate, componenta care însemna, eu știu, finanțare din surse diverse, susținerea unor oameni de afaceri și așa mai departe. Și eu cred că a fost o decizie bună. Acum, referitor la cuantum poate că este de discutat. În funcție de cum se dau aceste sume, cât ar trebui și care este fundamentarea? Îmi e greu să am un răspuns documentat, pentru că nu am elemente care să țină de fundamentarea deciziei, referitor la cuantum, la sume. Sigur că fiecare partid are nevoie de bani pentru că este vorba de sedii, de tot ceea ce înseamnă logistică, partea care ține de organizare de precampanii, pentru că pentru campanie este o altă componentă, de oamenii care sunt în zona respectivă la fiecare partid”, a declarat Rotaru.
Senatorul a afirmat că nu cunoaște situații de redistribuire a acestor sume către organizațiile din teritoriu. Cu toate acestea, Rotaru a recunoscut că au existat situații în care organizația a primit sprijin financiar de la Centru, însă sub forma unor sume modice.
”Am primit și sprijin de la Centru atunci când s-a pus această problemă. Dar noi susținem, de regulă, cheltuielile prin contribuțiile membrilor de partid și ale tuturor organelor alese care plătesc cotizații. Sigur, dacă ne referim la faptul că partidul trebuie să își găsească resurse, este valabilă și o idee prin care s-ar putea emite soluția de a nu mai fi finanțate partidele politice. Dar eu cred că aceasta va genera alte consecințe și nu vreau să intru în detalii aici. Cred că decizia este de luat în funcție de cuantum, în primul rând. Acum se face în funcție de procentele obținute la alegeri”, a conchis Rotaru.
Niciun ban în teritoriu la PNL
Cel puțin asta a afirmat președintele interimar al PNL Brăila, Cătălin Boboc. Întrebat dacă din aceste sume o parte ajunge și la filiala pe care o conduce, secretarul de stat la Ministerul Muncii a răspuns scurt: ”Nu au fost repartizați bani către filiale”. Cât despre susținerea sa ca partidele să primească finanțare în continuare de la stat în acest context, liberalul a adăugat: ”În principiu, da! Putem discuta despre cuantum, eventual. Finanțarea partidelor, ca și a campaniilor, elimină riscuri de corupție și de tot felul de «inginerii» pentru asigurarea bugetelor necesare! Mai ales că acet tip de finanțare obligă la transparență, în sensul în care trebuie să faci publice veniturile și cheltuielile și elimină finanțarea «la negru»”.
Ceva mai multă dărnicie în tabăra USR, dar nu și la PLUS
Prefectul Nicușor Ciocan, președintele organizației municipale a USR Brăila, a fost aproape singurul politician brăilean care a recunoscut că din aceste sume alocate de la buget către partide au existat alocări și către organizația brăileană.
”Există o decizie a Biroului Politic Național prin care fiecare filială județeană primește o cotă parte din acea sumă pentru cheltuieli de funcționare. Ne plătim chiriile pentru sedii, sondaje de opinie, promovare a partidului, utilitățile noastre, cheltuieli curente. Dar nu este o sumă prea mare. Abia ne ajută să existăm. Sincer să fiu, nu mai sunt responsabil financiar și nu mai știu exact cât este pe lună, dar în jur de 3 - 4.000 lei. Cam așa. Sunt niște criterii, stabilite printr-o decizie a Biroului Național și votate în Congres, dar nu le știu acum pe de rost. În funcție de câte filiale sunt, cât de mare este organizația, cheltuieli de funcționare. S-au făcut niște analize punctuale”, a declarat Ciocan.
Având în vedere faptul că Alianța USR - PLUS a trecut printr-un proces de fuziune, întrebat care este situația în zona PLUS, Ciocan a punctat că deocamdată activele celor două partide nu au fost puse la comun și că acest lucru se va realiza în perioada următoare, subliniind că urmează și o întâlnire ale celor două birouri politice, unde se vor stabili mai multe aspecte, inclusiv o dată a alegerilor interne.
De cealaltă parte, Mihai Isvoranu, liderul PLUS Brăila, ne-a declarat că organizația pe care o conduce nu a primit niciun leu de la Centru din subvențiile de la stat. De asemenea, a subliniat că în urma fuziunii dintre USR și PLUS, cel mai probabil, toți banii se duc acum către USR. Asta în ciuda faptului că AEP continuă să informeze că alocă bani atât USR cât și PLUS, în mod distinct.
PMP și Pro România Brăila s-au ales doar cu pliante și materiale de propagandă
Președintele PMP Brăila, Viorel Botea a afirmat că singurii bani care au fost distribuiți în teritoriu din subvențiile de la stat, au venit ”sub formă de pliante, bannere. Nu cash”. Acesta a adăugat că niciodată nu au fost distribuiți bani în teritoriu în tabăra PMP.
”Din partea Centrului, noi am primit de-a lungul campaniilor electorale, în special la Europarlamentare și la Locale, bannere și pliante. Când nu este campanie electorală, nu. Eu nu pot să spun exact unde sunt sumele folosite pentru că nu am primit astfel de sume. Noi am primit doar pliante. La Europarlamentare, la Prezidențiale. Niciodată cash! Așa a fost dintotdeauna la noi. Așa s-a întâmplat. Iar la Centru este vorba și de emisiunile care se plătesc. Sunt mai multe cheltuieli”, a afirmat Botea.
La rândul său, Silviu Dorin Petrea, coordonatorul organizației municipale a Pro România, a prezentat o situație similară. Și acesta a vorbit despre materiale de promovare distribuite către Brăila și chiar despre plata unor spații de promovare, dar nu despre alocarea de sume în afara campaniei, deși partidele sunt alimentate lunar de AEP, chiar și în afara campaniilor electorale.
”De la Centru noi nu primim niciun ban către organizația județeană, dar în același timp, nici nu ni s-au cerut bani de la organizația județeană către Centru. Noi, pe parcursul campaniilor locale și județene, ne-am autofinanțat. În plus, au venit de la Centru mai multe materiale făcute la nivel național, de la anumite afișe, au mai venit anumite bannere. S-au mai achitat spații de promovare în timpul campaniilor electorale. În rest, în afară de cele două campanii electorale la care am participat, nici nu am trimis sume de bani, cotizații, către Centru, nici nu am primit de acolo bani, în afară de materiale electorale. Nu știu cum este la alte partide, dar la noi, doar în timpul campaniei electorale, organizația centrală a făcut anumite achiziții de spații de promovare, articole pentru promovarea virtuală și cam atât. În rest, noi ne-am autofinanțat cât am putut. În plus, în campania electorală am cotizat, conform legii, fiecare cât am crezut de cuviință”, a declarat Petrea.
AUR nu cheltuie banii de la bugetul de stat, dar nici nu îi refuză
Așa cum am precizat și în alte ediții, deputatul AUR Brăila, Ciprian Ciubuc, alături de ceilalți parlamentari ai partidului pe care îl reprezintă au afirmat sus și tare că nu se folosesc de banii proveniți din subvenții de la stat, în afară de sumele forfetare ce provin de la cele două Camere. Cu toate acestea, sumele continuă să le fie alocate lună de lună de către AEP. De altfel, și studiile EFOR notează AUR la capitolul ”excepții” punctând că în luna ianuarie, de exemplu, a cheltuit numai trei lei, pentru comisioane bancare, în timp ce în februarie: 8 lei, în același scop. Totodată, aceștia au amintit că liderii AUR au inițiat un proiect de lege prin care solicită anularea subvențiilor pentru partidele politice. Menționăm că, potrivit legilor în vigoare, banii se transferă către partide de AEP, iar partidele care nu vor banii trebuie să renunțe în scris. Analiza EFOR mai menționează și faptul că AUR a inițiat un proiect legislativ care ar permite partidelor să folosească banii pentru construirea unor așezăminte culturale, medicale sau sociale, în beneficiul public, însă cu o completare care demontează ideea.
”Considerăm că acest proiect ar depărta scopul subvențiilor de la cel din lege (și, în general, de la standardele și practicile internaționale), întrucât aceste fonduri au obiectivul de a facilita consolidarea partidelor politice. Deși atenția către bunăstarea cetățenilor trebuie să fie un scop primar al partidelor politice, construirea unor astfel de clădiri trebuie să rămână totuși atribuția administrației publice sau a altor entități; de altfel, nu oprește nimic partidele politice să inițieze astfel de proiecte din bani privați (pe care nici nu îi prea mai strâng în afara campaniilor) sau să pună pe agenda publică aceste nevoi”, se precizează în studiul EFOR.
Întrebat dacă filiala brăileană a primit vreun leu din aceste sume, Ciubuc ne-a informat că nici nu se pune problema și că scopul parlamentarilor AUR este de a dona sumele pentru construirea unui spital.
"AUR nu a cheltuit nici un leu din subvenția publică și ne vom ține de cuvânt: nu aruncăm cu banii românilor. Așa cum raportează lunar AEP, AUR nu folosește subvenția publică, deci nici AUR Brăila. Banii vor fi utilizați pentru construcția unui spital. Propunerea noastră legislativă de eliminare a subvenției publice este blocată de către PSD, PNL, USR, UDMR în comisiile parlamentare. Această subvenție este sursă de corupție internă și de finanțare a aparatelor de propagandă care ascund neregulile făcute de partide", a declarat Ciubuc.
