* consilierii județeni au aprobat, luni, bugetul Județului Brăila pe anul 2021 și estimările pentru anii 2022-2024 * instituția se așteaptă la încasări de 151.586.300,00 lei (30.796.406 euro) din care 55.093.300,00 lei (11.191.990 euro) din venituri proprii * de asemenea, se pregătește pentru cheltuieli în valoare totală de 267.812.200,00 lei (54.410.798 euro) * din această sumă, 127.617.900,00 lei (25.928.815 euro) sunt bani rezervați pentru Dezvoltare * consilierii județeni ai PNL Brăila au propus șase amendamente, însă toate au fost respinse pe motiv că nu au sursă de finanțare
Abia în a patra lună de la începutul anului, membrii Cosiliului Județean Brăila au aprobat, în sfârșit, bugetul Județului pentru 2021, dar și estimările pentru 2022-2024. Întârzierile au fost pricinuite de faptul că aprobarea bugetului județului depinde de cel național și acolo lucrurile au mers ceva mai greoi. Cum era de așteptat, ședința ordinară a CJ Brăila (ce s-a desfășurat luni, 12 aprilie) în care s-a discutat doar acest subiect, a fost una tensionată, în special după ce consilierii PNL au venit cu amendamente ce au fost respinse pe bandă rulantă. Dar să vedem cum stă județul Brăila cu banii în acest an. În raportul proiectului de hotărâre se precizează că la elaborarea bugetului s-a avut în vedere cadrul fiscal-bugetar și de cheltuieli, stabilite prin Legea bugetului de stat nr. 15/2021; contractele de finanțare deja semnate; prioritățile stabilite în formularea propunerilor de cheltuieli detaliate ale instituțiilor subordonate CJ; programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale comunelor și orașelor din județ; dar și respectarea principiului echilibrului potrivit căruia cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv din excedentul anilor precedenți. Așa cum se știe, bugetul este construit din două mari capitole: Încasări și Cheltuieli. Cea de-a doua categorie este împărțită la rândul său în Funcționare și Dezvoltare. Astfel, pe scurt, CJ Brăila se așteaptă la încasări de 151.586.300,00 lei (30.796.406 euro) din care 55.093.300,00 lei (11.191.990 euro) din venituri proprii. Totodată, se pregătește pentru cheltuieli în valoare totală de 267.812.200,00 lei (54.410.798 euro), din care doar 127.617.900,00 lei (25.928.815 euro) sunt bani rezervați pentru capitolul Dezvoltare.
Încasările estimate pentru 2021
Așadar, să începem cu încasările. CJ Brăila speră ca în acest an să obțină de la nivelul bugetului local, cel al instituțiilor publice și al activităților finanțate integral din venituri proprii, încasări în sumă totală de 151.586.300,00 lei. Aici, 55.093.300,00 lei însemnând sume din venituri proprii, 84.929.000 lei sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; 11.388.000 lei - subvenții primite de la bugetul de stat și alte administrații către bugetul local al județului; 176.000 lei - sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020. CJ Brăila estimează că va încasa din venituri proprii curente (taxe, venituri din concesiuni, închirieri) 7.511.300,00 lei. Se mai adaugă și subvențiile de la bugetul de stat pentru finanțarea drepturilor persoanelor adulte cu handicap - 1.290.000 lei; cele de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea proiectelor cu finanțare din fonduri nerambursabile - 28.000 lei; sumele de la UE sau alți donatori în contul plăților efectuate - 176.000 lei.
Cheltuieli mult mai mari decât încasările
După cum reiese din proiectul aprobat de consilierii județeni, în anul 2021, bugetul județului pentru cheltuieli este de 267.812.200,00 lei. Mai exact, 140.194.300,00 lei pentru funcționare și 127.617.900,00 lei pentru dezvoltare.
La secțiunea ”Funcționare”, pentru aparatul propriu a fost alocată suma de 33.974.300,00 lei; pentru fondul de rezervă bugetară a fost prinsă suma de 500.000 lei; pentru serviciul comunitar de evidență a persoanelor - 1.777.000 lei; pentru Centrul Militar Județean Brăila - 329.000 lei; pentru ISU Brăila - 350.000 lei; pentru Învățământ a fost previzionată suma de 7.045.000 lei; la Sănătate ceva mai mult: 11.500.000 lei din care 9.000.000 lei la SJU și restul la Spitalul de Pneumoftiziologie; Pentru funcționarea instituțiilor de Cultură a fost alocată suma de 30.417.400,00 lei din care, cei mai mulți bani îi are Muzeul Brăilei ”Carol I” - 7.453.000 lei. Tot aici intră și contribuția către HC ”Dunărea” Brăila de 4.000.000 lei, dar și cele pentru personalul neclerical din unitățile de cult - 5.315.000 lei. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului are un buget de 41.382.000 lei (unde intră și finanțare de la bugetul de stat din sume defalcate din TVA, subvenții pentru persoanele cu handicap și doar 12.050.000 lei din venituri proprii ale bugetului local). Pentru Locuințe, servicii și dezvoltare - CUP ”Dunărea” a primit o alocare de 1.291.000 lei. Pentru ”Drumuri și Poduri”, Direcția Tehnică de Lucrări Publice a primit suma de 11.628.000 lei.
Investițiile Județului
La secțiunea ”Dezvoltare”, pentru aparatul propriu, CJ a alocat suma de 10.112.000 lei. Pentru Serviciul comunitar de evidență a persoanelor, doar 10.000 lei. Pentru Centru Militar Județean - 2.723.400 lei, din care 2.640.000 lei având drept scop consolidarea și reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 5, iar restul pentru dotări. Tot pentru dotări, de această dată către ISU Brăila, CJ a alocat doar 23.000 lei. Mult mai mulți bani au mers către Sănătate: 24.290.000,00 lei, din care 20.390.000 lei transferuri de capital către SJU (18.390.000 lei pentru dotări aparatură medicală pe secții, reabilitarea și modernizarea stației de alimentare electrică, proiectarea și execuția Amfiteatrului și spațiilor anexe Pavilionului A, lucrare de furnizare și montare echipamente termice în centrala Pavilionului D, proiectare și execuție instalație de oxigen medical în Corpul C - pavilionul A, precum și desființarea coșului de fum în Pavilionul A); Spitalul de Pneumoftiziologie a primit 2.000.000 lei pentru dotări cu aparatură medicală. Pentru proiecte FEN - FEDR (aparat propriu), CJ Brăila a prins 700.000 lei, iar pentru cheltuieli de capital, tot la aparatul propriu - 3.200.000 lei. Pentru Cultură s-au alocat ceva mai puțini bani: 1.196.200,00 lei, din care 230.000 lei către Școala Populară de Arte ”Vespasian Lungu”, pentru studii de fezabilitate, 175.600 lei către Muzeul Brăilei ”Carol I” și 105.000 lei către Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, în ambele cazuri pentru dotări. Tot aici, CJ a prins 346.300 lei pentru a sprijini Parohia Mixtă Româno-Elenă la consolidarea și restaurarea Bisericii ”Buna Vestire” (Biserica Greacă). Cei mai puțini bani, 45.000 lei, au mers către Centrul Județean pentru Conservarea pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale. Filarmonica ”Lyra - George Cavadia” a primit 98.000 lei pentru dotări. De asemenea, au fost prinși bani și pentru transferuri la patinoarul artificial, dar și pentru dotări și studii de fezabilitate la Sala Polivalentă.
La capitolul Asigurări și asistență socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a luat 4.541.000 lei. Din care 1.200.000 lei pentru familie și copii; 3.341.000 lei pentru asistență socială în caz de boli și invalidități.
Pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, instituția a previzionat suma de 17.349.000 lei din care 15.000.000 lei - cofinanțări în asociere cu orașele și comunele din județ și 1.407.000 lei cofinanțarea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila.
Pentru Protecția Mediului, CJ Brăila a alocat doar 1.303.000 lei Proiectului FEN - Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Brăila.
Fără doar și poate, cele mai mari sume au fost înregistrate la secțiunea Transporturi (Drumuri): 66.070.300,00 lei. Din care 30.990.000 lei pentru proiectul finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, Modernizarea infrastructurii de transport județean pe traseul Gulianca - Ianca - Viziru, care asigură conectivitatea cu coridorul TEN-T Brăila - Buzău; 7.000.000 lei pentru asigurarea accesibilității directe pe traseul Silistraru-Unirea-Gropeni către TEN-T Brăila-Buzău și linia Dunării; 21.728,300 lei pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, inclusiv cele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cuprinzând subvențiile de la bugetul de stat, dar și cofinanțarea de la cel local; 5.171.000 lei pentru achiziția de utilaje în cadrul Serviciului de Lucrări Întreținere; 1.181.300 lei pentru expertize, taxe, avize și servicii supraveghere.
Tot la secțiunea de dezvoltare, CJ Brăila a propus utilizarea sumei de 116.225.900 lei din excedentul bugetului local al anilor precedenți, înregistrat la 31 decembrie 2020, pentru acoperirea cheltuielilor ”având în vedere că veniturile estimate sunt în sumă de 11.392.000 lei, iar cheltuielile sunt în sumă de 127.617.900 lei”.
Amendamentele consilierilor PNL Brăila
Ședința ordinară în care s-a dezbătut și aprobat bugetul județului pe anul 2021 s-a desfășurat prin sistem videoconferință, din cauza pandemiei COVID-19. Chiar și așa, au fost prezenți toți cei 31 de aleși. Cum era de așteptat, consilierii PNL Brăila au propus o serie de amendamente, însă toate au fost respinse, după ce președintele Francisk Chiriac le-a analizat pe fiecare în parte.
Marian Căpățînă a propus finanțarea cu 12.000 lei, prin Biblioteca Județeană, a apariției bianuale a revistei culturale ”Luceafărul Literar și Artistic” Brăila. De asemenea, încă 1.401.800 lei pentru acordarea de burse în cuantum de 700 lei pe lună, studenților până în 26 ani, care urmează cu regularitate cursurile universitare la zi, în cadrul Facultății de Inginerie și a Facultății "Constantin Brâncoveanu". Mai exact, câte 100 de burse pentru fiecare instituție.
Vasile Constantin Varga a propus alocarea a 155.000 lei pentru achiziționarea bilete de tratament în limita a 200 de locuri pe an (primul venit - primul servit), în Stațiunea Lacu Sărat (cazare, masă, proceduri balneoclimaterice), pentru pensionarii care beneficiază doar de pensia socială minim garantată.
Cristian Pricop a propus alocarea sumei de 15.000 lei pentru achiziția unui serviciu de audit care să precizeze cum s-ar putea face mai bine transferul Secției de Pediatrie din cadrul SJU în Corpul Maternității. Totodată, acesta a propus alocarea a 400.000 lei pentru acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 5.000 lei pe parcursul unui an, pentru toți medicii specialiști, care ar opta să se angajeze și să semneze un contract de muncă pe o perioadă de minim 3 ani în cadrul secțiilor deficitare ale SJU Brăila.
Dănuț Lungu a propus alocarea a 200.000 lei pentru realizarea unui studiu amplu, ”realizat de o comunitate de experți cunoscuți la nivel național, european, care au specialiști pe diferite domenii de activitate, cu viziuni, idei despre modelarea viitorului unei zone”, astfel încât să fie creată o strategie de dezvoltare unitară a județului. De asemenea, deși nu a avut amendament în acest sens, a ridicat din nou problema necesității realizării unui parc industrial în județul Brăila.
Cum președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a solicitat surse de finanțare de la consilierii PNL, aceștia, prin intermediul lui Cristian Pricop, au precizat că din moment ce nu beneficiază de serviciile unui aparat economic propriu, îi lasă președintelui sarcina de a găsi sursele de finanțare, prin structura economică a instituției.
Toate amendamentele au fost respinse la vot, cu precizarea că nici consilierii PMP nu le-au susținut. Singura idee care a primit un fel de aprobare din partea conducerii CJ a fost cea legată de revista literară, însă cu precizarea că aceasta trebuie prinsă în programul minimal al Bibliotecii ”Panait Istrati”, unde, potrivit lui Chiriac ”sunt destui bani”.
După votul pe buget, proiect aprobat în forma inițială cu 21 voturi ”pentru” și 10 abțineri din partea grupului PNL, a urmat rubrica ”Alte probleme”, unde discuțiile pe aceeași temă au continuat, ajungându-se la acuzații despre sumele mici alocate de la Centru, explicații privind faptul că pandemia a afectat prioritățile la distribuirea sumelor, dar și atacuri politice.
Interesantă a fost poziția președintelui PMP Brăila, consilierul județean Viorel Botea, care a ținut să le transmită consilierilor liberali că îi pare rău că nu a putut susține niciun amendament al acestora, deoarece nu au fost realizate corect și nici nu au avut surse de finanțare. Botea a afirmat că dacă liberalii ar fi contactat consilierii PMP și ar fi discutat amendamentele din timp, cel puțin trei dintre acestea ar fi trecut la vot, deoarece ar fi avut o cu totul altă formă.
Observații ca de la liberal la liberal
Intervenția popularului nu a rămas însă fără atacuri din partea consilierilor PNL care nu au primit prea bucuroși sfaturile acestuia, în special după rezultatul votului. Un alt episod ce ar trebui menționat îi vizează pe liberalii Alexandru Bucălău și Florin Cîrligea. Bucălău a dorit să semnaleze un decalaj între sumele prinse în buget pentru echipamentele de la spitalul județean și cele pentru demolarea coșului de fum din curtea Corpului A, însă a greșit suma privind cea de-a doua intervenție. Motiv pentru care, la final, când lucrurile s-au lămurit, consilierul județean PNL Florin Cîrligea a ținut să îi atragă atenția colegului său să fie mai atent când citește proiectele, deoarece suma de 1.002.000 lei pentru demolarea coșului de fum este una corectă, din punctul său de vedere, operațiunea fiind una extrem de complicată.
”Suma alocată de Guvernul PNL - USR este cu 30% mai mică. Dacă nu diminuau bugetul, puteau fi încadrate sume mai consistente și către spital, și către infrastructură, și puteau să intre și alte amendamente. Am întins această mâță moartă de buget să îl facem un tigru mai fioros. Nu se poate, stimați consilieri! Astea sunt sumele! Dacă la rectificările bugetare, onor Guvernul ne mai alocă niște bani, atunci o să avem în vedere și astfel de amendamente. Dar să fie discutate înainte, pe capitole bugetare, să știm cum ne încadrăm”, a declarat Francisk Chiriac, în timpul ședinței.
De cealaltă parte, consilierii PNL au ținut să îi atragă atenția șefului CJ asupra faptului că Guvernul actual a fost și este nevoit să ia decizii în contextul în care trebuie să combată pandemia de coronavirus, ceea ce schimbă foarte mult situația, față de anii trecuți și alocările de atunci.
