Ieri, in Europa si-a facut loc un nou stat. Multe voci sustin ideea potrivit careia proclamarea independentei de catre albanezii din Kosovo era singura solutie prin care se pune capat statutului neclar al provinciei. De la preluarea sa in custodia comunitatii internationale, provincia nu a fost altceva decit o masina de tocat bani. Practic, nu se produce nimic aici, ba dimpotriva. Kosovo a trecut inaintea Romaniei la euro, neavind moneda proprie, iar imnul sau este imnul Uniunii Europene. In plus, infrastructura administrativa este sustinuta - financiar si cu resurse umane - tot de comunitatea europeana, inclusiv Romania. Nimeni nu poate spune cita vreme va dura aceasta situatie sub paravanul independentei sau daca cei aproximativ un milion de albanezi kosovari vor decide sa se alipeasca Albaniei. Este insa de asteptat ca tensiunile din jurul noului stat sa creasca, dat fiind ca sirbii ramasi acolo vor sa rupa si ei o bucatica din teritoriul pierdut si sa-l readuca Serbiei, iar etnicii albanezi din Macedonia sau Muntenegru (state vecine) vor incerca la rindul lor sa faca presiuni pentru constituirea, daca nu a Albaniei Mari, atunci macar a unui Kosovo Mare. Alte voci invoca principiul dominoului pentru un fenomen care se va propaga in toata Europa. Numai ca albanezii kosovari au avut sustinerea Statelor Unite, in vreme ce alte miscari de secesiune din Europa nu se bucura de acelasi privilegiu. In plus, ei au reusit sa declanseze o violenta miscare de "eliberare", ceea ce alte grupari nu pot face. Bascii sint vinati peste tot de serviciile de securitate spaniole si franceze, flamanzii si valonii din Belgia se lupta cu diplomatie in Parlamentul de la Bruxelles, iar in Marea Britanie nord-irlandezii si scotienii si-au mai temperat dorintele de independenta. Doar cazul kurzilor s-ar apropia de cel al albanezilor din Kosovo, dar, ghinion pentru ei, Turcia e in NATO.
In ceea ce ne priveste, putem sta linistiti. Chiar daca vom asista, probabil, la impartirea Bosniei-Hertegovina - o efemera Elvetie balcanica - poate chiar si la redesenarea granitelor Republicii Moldova, in Romania nu exista tentative de autodeterminare. Maximul pe care l-ar putea obtine maghiarii din Harghita si Covasna ar fi multrivnita autonomie, nicidecum independenta, pentru ca stat in stat nu se poate face. Dar pina sa apara semnele instabilitatii la noi sau linga noi, romanii au altele pe cap: de la zapada, polei si costul intretinerii, pina la somaj, scumpiri la alimente si criza locuintelor. Pentru ca, in Romania, miscarile "rebele" - adica cele cu care nu este de acord populatia majoritara - au loc de obicei la Guvern, in Parlament, chiar si in consiliile judetene. Motiv pentru care romanii le acorda cu naduf independenta o data la patru ani sau, mai des, folosind cuvinte care nu se gasesc in DEX.
In ceea ce ne priveste, putem sta linistiti. Chiar daca vom asista, probabil, la impartirea Bosniei-Hertegovina - o efemera Elvetie balcanica - poate chiar si la redesenarea granitelor Republicii Moldova, in Romania nu exista tentative de autodeterminare. Maximul pe care l-ar putea obtine maghiarii din Harghita si Covasna ar fi multrivnita autonomie, nicidecum independenta, pentru ca stat in stat nu se poate face. Dar pina sa apara semnele instabilitatii la noi sau linga noi, romanii au altele pe cap: de la zapada, polei si costul intretinerii, pina la somaj, scumpiri la alimente si criza locuintelor. Pentru ca, in Romania, miscarile "rebele" - adica cele cu care nu este de acord populatia majoritara - au loc de obicei la Guvern, in Parlament, chiar si in consiliile judetene. Motiv pentru care romanii le acorda cu naduf independenta o data la patru ani sau, mai des, folosind cuvinte care nu se gasesc in DEX.
