Un miliard de dolari, aproape jumătate din bugetul Apărării din România a costat ridicarea, operaţionalizarea şi aducerea rachetelor antibalistice la Deveselu. Este cel mai mare proiect de apărare realizat în România ultimilor 25 de ani. România a cheltuit şi ea 11 milioane de dolari în ultimii doi ani pentru renovarea şi securizarea unităţii de interceptare a rachetelor inamice, potrivit Digi24.
„Acest moment care marchează operaţionalizarea şi acreditarea acestei facilităţi. El urmează unor ani intenşi, 2 ani intenşi de pregătire, de finalizare a lucrărilor, a dispozitivului de protecţie a facilităţii. 2 ani după ceremonia de iniţiere a lucrărilor la această facilitate care mai are drept componente facilităţi navale din Spania, radarul de mare putere din Turcia, facilitatea de la noi şi din Polonia, dar şi alte componente în Germania. Aceasta înseamnă că sistemul este în funcţiune şi că personalul este pregătit. A fost o investiţie destul de mare în timp, echivalată la 11 milioane de dolari, contribuţia de la bugetul nostru, al Apărării. Ne putem pune problema unor extensii în ce priveşte capacităţile de apărare aeriană conexate la acest site. Aici e o reflexie în curs atât în plan naţional, în armata noastră, cât şi în discuţiile pe care le avem cu partenerul american", a declarat ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.
Referitor la criticile Rusiei, acesta a precizat: „Ne-am asumat-o şi ne asumăm această facilitate. Nu cred că am contenit şi nu vom conteni să precizăm că facilitatea de la Deveselu are caracter strict defensiv, rachetele nu au încărcătură explozivă. Facilitatea şi sistemul european de apărare antirachete balistice în general se încadrează perfect în legalitatea internaţională. Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei, nu este despre Rusia. Este vorba despre apărare antirachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic. Geografic şi fizic este imposibil, foarte greu de conceput, imposibil să se pună problema interceptării unor rachete ruseşti cu rază lungă de acţiune. De fapt nu se poate acest lucru. Ca atare raţionamentul pentru care a fost dezvoltat acest sistem pe continentul european vizează ameninţări cu capabilităţi balistice din zona Orientului Mijlociu extins".
Aliat de încredere
„Le mulţumesc tuturor civililor şi militarilor care au depus eforturi semnificative la nivel instituţional, atât în România, cât şi în SUA, pentru ca astăzi, cu mai puţin de două luni înaintea Summit-ului NATO de la Varşovia, să participăm la această ceremonie de inaugurare. Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esenţială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relaţiilor privilegiate dintre România şi SUA şi în alte domenii de interes comun", a declarat, la rândul său, premierul dacian Cioloş
„Astăzi, prin acest proiect, contribuim totodată concret la transpunerea în practică a viziunii propuse prin Strategia Naţională de Apărare a ţării. Pentru aceasta, este nevoie de politici şi de mijloace credibile, în măsură să acţioneze, de o manieră defensivă, împotriva ameninţărilor existente şi viitoare, în deplină conformitate cu normele de drept internaţional. Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este îndreptată împotriva cuiva anume. Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu rachete balistice, întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic. România demonstrează încă o dată că este un actor predictibil şi un aliat de încredere", a mai spus premierul.
Reacţia Moscovei
Reacţia Moscovei la inaugurea scutului antirachetă de la Deveselu nu a întârziat să apară. Activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, spune un oficial de la Ministerul rus de Externe, citat de Reuters.
„Face parte din strategia de izolare politică şi militară a Rusiei", a declarat joi pentru Interfax Andrei Kelin, oficial cu rang înalt în MAE rus. „Aceste decizii din partea NATO nu pot decât să inflameze şi mai mult o situaţie şi-aşa dificilă", a adăugat el.
Diplomatul a spus că această mişcare ar putea fi o piedică în calea efoturilor de refacere a legăturilor dintre Rusia şi NATO.
MAE de la Moscova a avut o reacţie şi miercuri, cu o zi înainte de inaugurarea scutului. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a spus miercuri că instalarea de către SUA a unui scut antirachetă în România reprezintă o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).
„Decizia este dăunătoare şi greşită pentru că poate încălca stabilitatea strategică", a declarat Mihail Ulianov, şeful departamentului pentru armament şi neproliferare din cadrul MAE rus, pentru aceeaşi agenţie rusă Interfax. „Astfel sunt afectate în mod direct interesele noastre de securitate", a adăugat el, citat de Agerpres. În plus, Ulianov a afirmat că sistemul utilizat ar fi capabil să lanseze rachete de croazieră, ceea ce reprezintă o ameninţare potenţială pentru securitatea naţională a Rusiei.
La începutul acestei săptămâni, şeful forţelor ruse pentru rachete strategice, generalul Serghei Karakaev, declara că ţara sa dezvoltă o nouă rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul american antirachetă.
