"Avem o serie întreagă de obiective care vor porni în continuare, fie pe bani europeni, fie pe bani guvernamentali, care implică, în cea mai mare parte, o serie de meserii din zona construcţiilor. Din păcate, noi în continuare ducem lipsă de forţă de muncă în acest domeniu şi dacă vom începe simultan reabilitarea străzii Griviţei, Dorobanţi, programul "Casa Verde", drumurile judeţene, proiectul de IT, vom fi în situaţia de a nu avea forţa de muncă necesară. Noi nu o să putem face nici vapoare, nici cămăşi, nici excavatoare, nici laminate, dar direcţia în care putem să acţionăm este pe partea de construcţii. De aceea, cred că şi AJOFM şi cei care într-un fel sau altul au diverse forme de instruire, de calificare a oamenilor, ar trebui să aibă în vedere ce se va întâmpla în următorii 2-3 ani. Va fi nevoie de forţă de muncă şi dacă vom ajunge să aducem muncitori din alte judeţe nu va fi o chestiune normală şi benefică pentru brăileni. Eu constat în continuare că în Brăila fiecare fuge pe culoarul lui, fiecare încearcă să obţină pentru el maximum de profit, şi, din păcate, fiecare iese al doilea şi câştigă cineva din altă parte".
Simionescu a precizat că, acum, nu se mai pune problema că forţa de muncă oarecum calificată a plecat în străinătate, pentru că mulţi dintre cei ce-au căutat bunăstarea în ţări străine s-au întors, de când cu criza: "E vorba de organizarea celor implicaţi în activitatea de reconversie profesională. Şomeri avem, dar nu sunt dintre cei cu meseriile care ne trebuie. Că dacă eu am şomeri chimişti şi mie îmi trebuie zidari, tâmplari, fierar-betonişti, nu facem nimic".
Şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de om de afaceri, ştie că nu se găsesc meseriaşi pe partea de construcţii: "Noi facem angajări permanent, dar, din păcate, nu găsim oameni calificaţi în meseriile care ne interesează. Din păcate, nici Ministerul Muncii, prin programul acesta european, Pactul pentru Resurse Umane, nu a reuşit efectiv să pornească reconversia. Regiunea noastră are la dispoziţie până în 2013 o finanţare de 100 de milioane de euro pe an, dacă nu mai bine, dar nu cred că o să-i cheltuim, dacă o ţinem tot aşa şi abia ne mişcăm".