* în contextul crizei de refugiați din Ucraina, Guvernul României a aprobat recent noi majorări ale normei de hrană pentru solicitanții de azil din țara noastră, ale căror creșteri variază între 6 și 14 lei, în funcție de categoria din care face parte azilantul * una dintre aceste categorii este și cea a solicitanților de azil bolnavi, a căror normă de hrană ajunge, pe perioada internării, în urma majorării, la un cost de 26 de lei/zi/ persoană, față de 20 de lei, cât era înainte * deși, până la acest moment, niciun refugiat din Ucraina cazat în Brăila nu a solicitat azil, unele voci susțin că pacienții ucraineni ar beneficia de condiții mai bune de internare decât pacienții români, informație complet eronată * până în prezent, la SJU Brăila a fost internat un singur pacient refugiat din Ucraina, dar acesta nu este solicitant de azil, iar hrana zilnică pe care o primea acesta era la nivelul alocației de hrană stabilit pentru consumurile colective în România, adică de 11 lei/zi/pacient
Guvernul României a aprobat, în urmă cu două săptămâni, noi majorări ale normei de hrană pentru solicitanții de azil din România. Sumele alocate în plus variază între 6 și 14 lei, în funcție de categoria din care face parte azilantul. Una dintre aceste categorii este și cea a solicitanților de azil bolnavi, a căror normă de hrană ajunge, pe perioada internării, în urma majorării, la un cost de 26 de lei/zi/ persoană, față de 20 de lei, cât era înainte. Subiectul a produs o oarecare confuzie în rândul unor brăileni, deranjați de inechitățile pe care sunt nevoiți să le îndure pacienții români, din cauza, normei de hrană din spitale, mult mai mici față de categoria menționată mai sus, de doar 11 lei pe zi de persoană. Concret, un cititor al cotidianului ”Obiectiv” ne-a semnalat că pacienții ucraineni internați la Brăila ar primi o normă de hrană mai mare decât cea a pacientului român. De fapt, pacienții ucraineni sunt tratați în aceleași condiții de spitalizare ca și pacienții români, informație susținută de conducerea Spitalului Județean de Urgență (SJU) Brăila, unitate în care a fost internat, până în acest moment, un singur pacient ucrainean, de sex feminin. ”Un pacient ucrainean va avea aceleași condiții în spital ca cele ale unui pacient român. Nu are nimic în plus. La noi este 11 lei pe zi, de pacient aflat în regimul comun. N-am avut niciodată pacienți cu statutul de solicitanți de azil. Aceștia vin cu niște documente speciale, care se înregistrează separat”, ne-a declarat managerul SJU Brăila, medicul Delia Râșnoveanu. De altfel, până acum, niciun refugiat din Ucraina cazat la Brăila nu a depus o solicitare de azil, după cum a transmis Prefectura Brăila.
Revenind la modificările aprobate privind majorarea normei de hrană pentru solicitanții de azil, conform art.55, alin. (1), din Legea 122/2006, privind azilul în România, solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană, în limita sumei de 20 de lei de persoană pe zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 135 de lei/persoană de sezon vară și de 200 de lei de persoană pentru anotimpul rece și de alte cheltuieli, în limita sumei de 12 lei/zi/persoană, reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, servicii de reparații întreținere, cheltuieli cu produse de igienă personală. De asemenea, potrivit alin.(2), sumele necesare asigurării condițiilor materiale de primire sunt următoarele: a) norma de hrană de 2.500 de calorii se acordă solicitantului de azil major sau minor în vârstă de peste un an. În acest caz alocația de hrană este stabilită la 20 de lei de persoană pe zi; b) norma de hrană de 3.625 de calorii se acordă solicitantului de azil major care desfășoară o activitate, potrivit alin.(9) se majorează cu 10 lei/zi; c) norma de hrană de 3.175 de calorii se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată până în luna a patra, precum și solicitanților de azil bolnavi pe perioada internării în infirmerii. În acest caz, alocația de hrană prevăzută la alin. (1) se majorează cu 6 lei/zi; d) norma de hrană de 3.260 de calorii se acordă pentru solicitanta de azil însărcinată între lunile a cincea și a noua sau care a născut și nu alăptează copilul în vârstă de până la un an. În acest caz alocația de hrană se majorează cu 8 lei/zi; e) norma de hrană de 3.625 de calorii se acordă pentru solicitanta de azil care a născut și alăptează copilul în vârstă de până la un an. În acest caz, alocația se majorează cu 10 lei/zi; f) norma de hrană de 3.590 de calorii se acordă fiecărui copil cu vârsta de la 0 la 5 luni inclusiv, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil. În acest caz, alocația de hrană, prevăzută la alin.(1) se majorează cu 10 lei/zi; g) norma de hrană de 4.050 de calorii se acordă pentru fiecare copil în vârstă de la 6 la 12 luni inclusiv, dacă se află împreună cu unul sau cu ambii părinți solicitanți de azil. În acest caz, alocația de hrană se majorează cu 14 lei/zi.
Norma de hrană în spitale a fost majorată anul trecut
În ceea ce privește alocația de hrană pentru pacienții fără statut de azilanți, Guvernul a aprobat majorări la acest capitol în primăvara anului trecut, când au fost aduse mai multe modificări și completări la HG nr.429/2008 privind nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice. Conform actului normativ, începând cu luna mai 2021, alocația de hrană pentru pacienții din unitățile sanitare se actualizează cu indicele prețurilor de consum la mărfuri alimentare în perioada 2018-2020, de 109,72%. De asemenea, a fost reglementată modalitatea de majorare a alocațiilor de hrană la solicitarea conducătorului unității sanitare, cu avizul consiliului de administrație, în condițiile identificării altor surse de finanțare decât sumele provenite din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate și de la bugetul de stat. La Brăila, nivelul alocației de hrană stabilit pentru consumurile colective este de 11 lei/ pe zi de pacient, adică fix atât cât decontează CNAS, chiar dacă ministerul de resort a dat mână liberă managerilor de spitale să majoreze aceste tarife, acolo unde există posibilitatea identificării altor surse de finanțare. ”Noi n-am majorat. Noi am mers pe tariful maxim pe care ni l-a permis legea. Nu putem să majorăm mai mult, chiar dacă teoretic avem voie, pentru că nu avem sponsori. Au fost sponsori, dar doar pe perioada pandemiei și atât”, a mai spus conducerea SJU Brăila.
Cine poate solicita dreptul de azil?
O persoană este considerată solicitantă de azil din momentul manifestării voinței exprimate în scris și verbal, în fața autorităților competente din care să rezulte că aceasta cere protecția statului român. Solicitantul de azil va primi astfel din partea statului un document temporar de identitate pentru solicitanții de azil, iar asta vine la pachet cu o serie de drepturi și obligații. Mulți refugiați însă nu solicită această formă de protecție potrivit Legii nr.122/2006, privind azilul în România, iar Guvernul a adoptat și pentru această categorie, un act normativ care prevede acordarea a numeroase ajutoare către cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din Ucraina.
Cât privește competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil aceasta revine doar centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timișoara, Centrul Galați, Rădăuți, Maramureș și Giurgiu.
