În intervenţia sa, secretarul de stat a reafirmat ataşamentul ferm al României pentru principiile şi valorile consacrate de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi susţinerea pentru procesul de reformă a Curţii.
De asemenea, Aurescu a subliniat contribuţia majoră a mecanismului Convenţiei la asigurarea stabilităţii democratice în Europa, evidenţiind faptul că orice demers de eficientizare şi reformă a Curţii trebuie să se fundamenteze pe respectarea dreptului de recurs individual, ca element esenţial al sistemului european de protecţie a drepturilor omului.
Secretarul de stat a subliniat angajamentul politic puternic al părţii române pentru eficientizarea mecanismului de control al respectării drepturilor omului de la Strasbourg, accentuând că statele sunt primele chemate să identifice soluţiile optime în vederea punerii în executare a hotărârilor instanţei europene. În acest sens, reprezentantul României a salutat importanţa acordată de statele membre implementării efective a Convenţiei la nivel naţional, se arată într-un comunicat MAE.
În marja Conferinţei, Bogdan Aurescu a avut o scurtă întâlnire cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. În cursul întâlnirii, demnitarul român a exprimat satisfacţia pentru foarte buna cooperare cu secretarul general. El a arătat că România susţine activ implicarea organizaţiei în vecinătatea sa, mai ales în cea estică, inclusiv în Asia Centrală.
De asemenea, secretarul de stat a prezentat situaţia minorităţii române din Serbia, subliniind importanţa aplicării în întregime a prevederilor Protocolului Comisiei Mixte, semnat în martie, la Bruxelles. În acest context, a menţionat interesul României pentru implicarea mecanismelor Consiliului Europei în protecţia drepturilor minorităţii române din afara graniţelor.
Cei doi oficiali au făcut şi un schimb de opinii privind perspectivele soluţionării dosarului transnistrean, fiind de acord că recenta alegere a preşedintelui Republicii Moldova este un factor de stabilitate politică de natură să asigure un climat favorabil eforturilor de reglementare.
La finalul lucrărilor, participanţii au adoptat "Declaraţia de la Brighton" care exprimă angajamentul statelor părţi de a continua procesul de reformă a Curţii, precum şi disponibilitatea de a găsi cele mai bune soluţii în vederea eficientizării activităţii acesteia.
Procesul de reformă al instanţei de la Strasbourg a cunoscut repere importante în ultimii ani, un moment important fiind Protocolul 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptat şi semnat de România în 2004 şi intrat în vigoare la 1 iunie 2010.
Protocolul prevede o serie de amendamente procedurale la Convenţie care au permis, printre altele, reorganizarea formaţiunilor jurisdicţionale ale Curţii şi a competenţelor acestora, instituirea completului de judecător unic, formarea completului de trei judecători pentru soluţionarea unui anumit tip de cauze şi introducerea unui nou criteriu de admisibilitate.
În 2010, respectiv 2011, s-au desfăşurat la Interlaken (Elveţia) şi Izmir (Turcia) două conferinţe la nivel înalt privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Scopul acestor conferinţe a fost, pe de o parte, reafirmarea angajamentului statelor faţă de drepturile prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, pe de altă parte, identificarea de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru eficientizarea sistemului de protecţie a drepturilor omului.
Conferinţa de la Brighton şi-a propus continuarea procesului de ameliorare a activităţii CEDO şi de analizare a rolului actual al acesteia.
