- Au trecut doi ani şi jumătate de la alegerile locale, când vi s-a încredinţat mandatul de primar. Ce proiecte aţi preluat din mers la acest schimb de ştafetă cu vechea administraţie şi în ce stadii se aflau?
- Cel mai cunoscut proiect este cel ce a vizat reabilitarea Centrului Istoric. La momentul iulie 2008 acest proiect era în lucru, însă într-o situaţie extrem de sensibilă: în decembrie 2008 trebuia încheiate lucrările, însă acestea erau în stadiu incipient. Din ce cauză? Fără a arăta cu degetul către o persoană anume, pot să spun că întârzierile au fost cauzate de multiplele neînţelegeri legate de proiect, precum şi de soluţiile tehnice luate în calcul. După cum ştiţi, au fost mai multe tipuri de intervenţii din partea municipalităţii, am avut discuţii tehnice cu echipa de lucru şi au fost identificate diferite soluţii.
- Într-adevăr, a rămas memorabilă imaginea primarului-diriginte de şantier.
- Da, aşa este. Şi aceeaşi metodă o aplic şi acum, pentru că, până la urmă, asta e soluţia. Poate nu e cea normală dar, până la urmă, te întrebi ce mai e normal? Totuşi, prioritatea era să terminăm lucrarea dincolo de atitudinea celor implicaţi. Am stat tot timpul după constructor pentru a impulsiona ritmul de lucru, dar au fost şi discuţii pentru a identifica soluţii tehnice potrivite, care să dea posibilitatea nedecopertării unor străzi pentru intervenţia la sistemul de canalizare. Până la urmă, cu eforturile care au fost făcute, proiectul cu Centrul Istoric a ieşit bine, zicem noi. De altfel, ne-am coordonat foarte bine şi cu proiectele Consiliului Judeţean, care avea în plan renovarea unor clădiri din zona centrului istoric, cum ar fi Muzeul, Casa Colecţiilor de Artă, Casa Memorială Panait Istrati din Grădina Publică şi fostul Restaurant Privighetoarea. În planul de dezvoltare sunt incluse şi Castelul de Apă precum şi Casa Goangă. Deci, zona Poligon-Grădina Mare, într-un an, un an şi jumătate, va fi terminată. Când am venit eu, doar în Grădina Mare erau lucrări şi toate aleile erau săpate. Şi cam atât! Cam acesta a fost proiectul pe care, la venirea mea, l-am găsit în lucru.
"Am avut contestaţii peste contestaţii şi abia instanţa a stabilit câştigătorii licitaţiilor"
- Mai existau şi alte proiecte, măcar la stadiu de idee?
- Da, erau în stadiu de intenţii, adică la faza de documentaţie parţial făcută, dar fără finanţarea stabilită, proiectele de modernizare a străzii Griviţa şi a Bulevardului Dorobanţi. În cazul Griviţa, proiectul am reuşit să-l introducem chiar în prima şedinţă de la Constanţa a Consiliului Regional de Dezvoltare pe proiecte finanţabile, undeva prin septembrie 2008. La Dorobanţi nu am reuşit la vremea respectivă, dar a fost trecut primul pe lista de rezervă. Nu că ar fi avut un punctaj slab, dar bugetul presupus era prea mare şi acoperea întreaga sumă alocată pe segmentul respectiv. La ceva timp însă, am obţinut o formulă de finanţare în care contribuţia locală era mai mare, undeva la 20%, dar decât să-l facem integral pe banii noştri, am ales această variantă. A fost o oportunitate la care am zis să nu dăm cu piciorul, în ideea în care ni se spunea că, dacă am aştepta, ar mai fi disponibile nişte fonduri, însă nu era nimic sigur. Adevărul este că dacă ratam acel moment, chiar şi în condiţii de cofinanţare de 20%, nu mai primeam bani deloc.
- Ambele proiecte, însă, au demarat greu şi mă refer aici la etapa cu atribuirea contractelor de lucrări.
- Într-adevăr, am avut contestaţii peste contestaţii şi abia Curtea de Apel Galaţi a desemnat într-un final câştigătorii licitaţiilor, după o perioadă foarte lungă de la demararea procedurii de contractare. Şi dacă tot am ajuns în acest punct cu discuţia, am să vă dau câteva exemple: o firmă care nu a avut nimic de obiectat la licitaţia pentru Dorobanţi, vine acum şi, la caietul de sarcini pentru licitaţia de modernizare la Calea Călăraşilor şi Galaţi, îmi face contestaţie de 4-5 pagini. Iar asta în contextul în care, în mare parte, proiectele se aseamănă ca tipuri de lucrări cerute. De multe ori se fac contestaţii doar de dragul contestaţiei ori să se lungească lucrurile. De exemplu, unii vor să participe, dar mai au unele probleme cum ar fi că nu şi-au achitat la zi obligaţiile fiscale şi atunci formulează o contestaţie numai ca să tragă de timp şi să-şi achite restanţele fiscale. Sau sunt firme care contestă caietul de sarcini, se rezolvă problema reclamată, dar nu mai vin la licitaţie. În fapt, sunt tertipuri pentru a trage de timp. Nu pot spune că e o regulă generală, dar acestea sunt concluziile la care am ajuns din experienţa de până acum. Problema este că se ajunge în situaţii în care suntem împinşi în zone critice de timp, în care se pune problema pierderii finanţării, aşa cum a fost cazul cu proiectul Dorobanţi.
"O să stau tot timpul după constructori!"
- În ce stadii se află acum aceste două proiecte, odată depăşită etapa atribuirii contractelor de lucrări?
- În cazul proiectului cu strada Griviţa, lucrările se află în momentul de faţă la 35% ca lungime de stradă renovată. Lucrăm intens. Conform contractului, acest proiect ar trebui finalizat undeva în toamnă. Constructorii sunt mobilizaţi şi cred că ne vom încadra în termen.
În cazul proiectului Dorobanţi, recent a avut loc o întâlnire între constructori şi furnizorii de utilităţi publice, pentru a stabili o strategie clară privind modul cum se vor derula lucrările, astfel încât serviciile publice să fie prestate fără sincope majore. Lucrurile se mişcă rapid şi ne dorim ca, în măsura în care ne va permite vremea de afară, să pornim efectiv lucrările în februarie. Oricum, o să procedez ca şi până acum, în sensul că o să fiu din nou diriginte de şantier şi o stau tot timpul după constructori pentru a putea interveni în rezolvarea unor probleme ce apar. Acestea au fost proiectele "moştenite" de la administraţia precedentă şi pe care le-am dus mai departe, în sensul că am identificat sursele de finanţare, am obţinut finanţarea, s-au desemnat constructorii şi s-a trecut la treabă.
- Dar în proiectul ISPA, mai precis partea de final cu staţia de epurare, în ce stadiu sunteţi cu lucrările?
- În ce priveşte staţia de epurare, sunt deja cunoscute fricţiunile pe care le-am avut cu foştii constructori. S-a găsit destul de târziu soluţia cu cei de la "Passavant", noii constructori, însă a fost o şansă că oamenii s-au ţinut de cuvânt, au un ritm alert de construire şi au finalizat partea de construcţie pe banii europeni. Ba mai mult, am forţat un pic nota şi am intrat inclusiv pe partea de cheltuire a fondurilor provenite din componenta de cofinanţare la proiect şi stadiul lucrărilor este înaintat. Totodată, în urma discuţiilor purtate la Bucureşti cu factori decizionali din Guvern am primit asigurări că este bugetată în acest an partea de cofinanţare la acest proiect. La acest moment au finalizat 70% din lucrare. Am speranţa că vom încheia cu bine acest proiect şi că ne vom încadra în termen.
Peste 250 milioane de euro, proiecte viitoare pentru Brăila
- Dacă asta este "moştenirea" de la preluarea mandatului, care sunt proiectele ce poartă marca exclusivă a mandatului dvs.?
- Sunt mai multe proiecte pe care le avem în lucru. În primul rând, cele care vizează renovarea şcolilor. Concret, sunt 6 şcoli care au fost incluse, din care trei sunt deja finalizate, chiar înainte de termen. Acum se lucrează la Liceul cu Program Sportiv, Şcoala nr. 24 din Chercea şi Şcoala Vlaicu Vodă. Eu sper că vom primi finanţare şi pentru celelalte 6 şcoli trecute pe lista de rezervă la acest capitol. Măcar una-două dintre ele să intre anul acesta în finanţare.
Apoi sunt proiectele care compun PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbană - n.r.) şi aici avem 9 proiecte, care înseamnă în total 20 de milioane de euro. PIDU înseamnă propriu-zis 18 milioane euro pentru aceste proiecte, dar noi am introdus pe listă şi Teatrul "Maria Filotti" pentru diferenţa de 2 milioane de euro şi am venit cu o completare pe parte de cofinanţare de încă 2 milioane din partea noastră. Dacă din licitaţii rămân bani, cofinanţarea noastră la proiectul cu teatrul se va reduce proporţional şi eventual vom introduce alte două proiecte din lista de rezervă.
- În plus faţă de teatru, care sunt celelalte proiecte majore vizate?
- Este vorba despre două proiecte ce vizează modernizarea unor tronsoane a două artere rutiere importante - Calea Călăraşilor (pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanţilor şi Bulevardul Independenţei) şi Calea Galaţi (tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanţilor şi strada Mircea Mălăeru, colţ cu str. Costache Negruzzi), precum şi implementarea unui sistem de supraveghere video. Una peste alta, va însemna că cea mai mare parte a căii de rulare a tramvaielor în oraş va fi renovată, luând în calcul şi proiectul Dorobanţi. Va fi mai dificil pentru că toate lucrările se vor suprapune oarecum, dar există soluţii tehnice menite să reducă, pe cât posibil, acest stres pentru cei care circulă prin oraş. PIDU mai prevede şi Casa Goangă, ca să întregim ansamblul arhitectural Piaţa Poligon, unde şi CJ mai are de implementat proiectul cu Biblioteca judeţeană. Mai avem un proiect cu un cămin de bătrâni pe strada Zambilelor, din Chercea, unde a funcţionat cândva un spital de boli infecţioase. Dar în afară de proiectele din cadrul PIDU, care sunt consistente ca valoare eligibilă, avem o promisiune certă pentru realizarea unui bazin olimpic de înot, care înseamnă încă 12 milioane de euro. Pentru acest proiect finanţarea este asigurată prin hotărâre de guvern aprobată, de altfel, încă din 2009. De asemenea, vrem ca Parcul Monument în ansamblul lui să devină un obiectiv important în peisajul Brăilei. Drept pentru care, împreună cu CJ Brăila, care are un proiect legat de Muzeul de Ştiinţe Naturale, parcul va fi reabilitat, inclusiv zona din spatele Spitalului Judeţean.
- Totuşi, aceste proiecte ca anvergură în timp vă depăşesc perioada de mandat...
- Aşa este. Însă toate acestea sunt gândite fără a intra în graniţele clare ale unui mandat de primar. Pentru că, de exemplu, împreună cu CJ Brăila, pregătim implementarea unui proiect totalizând peste 95 milioane euro (fără TVA) vizând lucrări de reabilitare-modernizare şi extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare atât în municipiu cât şi în judeţ. Banii au fost obţinuţi în baza unui proiect cu finanţare europeană ce ar urma să fie implementat din 2011 şi la finalul căruia vom avea o infrastructură modernă de apă-canalizare. Defalcat pe localităţi, numai pentru municipiu este un buget de circa 32 milioane de euro. Într-un final, vor avea reţea de apă-canal circa 174 de străzi.
- În ce mod afectează bugetul local pe anul în curs dar şi pe viitor obligaţia de susţinere financiară a tuturor acestor proiecte?
- Păi, dacă facem un total al proiectelor ce vizează oraşul şi judeţul, valoarea totală se ridică la peste 250 milioane de euro, bani care se vor investi în următorii doi ani. În ceea ce priveşte acoperirea părţii de cofinanţare aferentă bugetului local la toate aceste proiecte trebuie spus că suntem undeva cam la limită. Până la urmă trebuie să ne descurcăm cu banii pe care îi avem, ţinând cont şi de cheltuielile curente ale urbei, dar cumva proiectele trebuie finanţate şi finalizate.
