De câteva zile, muncitorii firmei braşovene care şi-a atribuit contractul de valorificare la fier vechi pentru o parte din fabrica de căldură de la km 10, lucrează de zor pe platformă. Oamenii taie componentele cel mai facil de dezmembrat şi cu potenţial maxim de valorificare, gen transformatoare electrice sau piese din aluminiu. Ieri, 17 decembrie, când echipa "Obiectiv" a făcut o vizită inopinată la CET, muncitorii tăiau cu ajutorul aparatelor de sudură carcase din aluminiu în timp ce, la câţiva metri distanţă, colegi de-ai lor încărcau într-o remorcă piese dintr-un fost transformator electric dezafectat. "Suntem din Braşov şi suntem cazaţi la un motel situat în zonă. Mai lucrăm şi zilele acestea, până la final de săptămână, după care luăm pauză şi revenim după sărbători. Este de treabă aici", ne-a povestit unul dintre muncitori. Pe tot parcursul vizitei, reporterii noştri au fost însoţiţi de reprezentantul firmei lichidatoare "Continvest Insolvenţă", dar şi de reprezentanţi ai firmei care se ocupă cu paza zonei unde SC "Silnef MG" din Braşov a cumpărat active ce urmează a fi dezmembrate pentru valorificare. Întrebaţi dacă au probleme cu hoţii de fier vechi din zonă, cei de la pază au spus că sunt în alertă pentru că primesc tot timpul "vizite" nocturne. "De obicei le facem faţă singuri, dar când a fost nevoie am solicitat şi sprijinul Poliţiei. Nu ne speriem cu una cu două, pentru că avem experienţă în domeniu", ne-a declarat unul dintre agenţii de pază.
De precizat că, recent, dosarul de insolvenţă al SC "CET" SA Brăila s-a transformat într-unul de faliment, după ce creditorii au conştientizat că nu au nicio şansă să-şi recupereze banii din continuarea activităţii debitoarei. Aşa că, la termenul din 6 decembrie, chiar de Sf. Nicolae, judecătorul sindic al Tribunalului Brăila, care se ocupă de dosarul CET, a emis o hotărâre intermediară, prin care a admis deschiderea procedurii generale de faliment. Prin aceeaşi decizie, instanţa a confirmat în calitate de lichidator judiciar pe fostul administrator judiciar, mai precis firma "Continvest Insolvenţă SPRL".
În urma întocmirii tabelului creditorilor societăţii "CET" a rezultat o masă credală ce se ridică la circa 76,5 milioane lei, cu precizarea că principalii creditori sunt fostul AVAS, pentru datoria istorică la Distrigaz, consolidată la valoarea de 4,8 milioane de USD, ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) pentru obligaţiile restante la bugetul de stat general consolidat plus creditele pentru achiziţia de combustibil garantate de Ministerul Finanţelor Publice, dar şi terţi precum fostul furnizor de gaz - "Alphametal" Bucureşti sau compania energetică "Electrica". Pe lista creditorilor sunt şi angajaţii CET cu drepturi salariale restante. La acest capitol trebuie precizat că drepturile salariale au prioritate la plată, aşa cum stabileşte de altfel legislaţia în domeniul insolvenţei şi falimentului.
Una dintre principalele atribuţii ale lichidatorului este aceea de vânzare a bunurilor din averea debitorului. Lichidarea acestora va fi efectuată, spune legea, sub controlul judecătorului-sindic, iar pentru maximizarea valorii averii debitorului, "lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată a acestora (...) Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului şi a recomandării comitetului creditorilor".
Reamintim că problemele SC CET SA Brăila s-au acutizat în ultimii ani şi au culminat în februarie anul curent, când fabrica de căldură n-a mai putut prepara agent termic după ce furnizorul de combustibil a închis robinetul din cauza datoriilor mari acumulate la plata facturilor de gaz metan. Ulterior, CET a fost nevoit să intre în insolvenţă, iar în toamnă Consiliul Local Municipal a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare încă racordate la reţea le-a fost asigurată sursa de finanţare pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Deciziile au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare a oraşului, în contextul în care nu mai sunt clienţi nici casnici şi nici instituţii publice.
