Mergi la conţinutul principal

Atmosfera de poveste la Festivalul de arta medievala de la Sighisoara

Cavalerii, calugarii, vrajitorii si clovnii au aparut deodata pe aleile inguste ale Sighisoarei. Venite parca dintr-o alta lume, personajele au impresionat miile de vizitatori care au poposit in cetate la sfirsitul saptaminii trecute. Timp de 3 zile Sighisoara a fost asaltata de turisti dornici sa vada cavaleri si domnite, sa asculte muzica veche, sa poata vedea scene de teatru medieval sau numere riscante realizate de fachiri.
Imaginile medievale au incintat ochiul celor prezenti care alergau de la un eveniment la altul. Orasul adaposteste o istorie de mii de ani si datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante a fost supranumit "Perla Transilvaniei". Sistemul defensiv construit si aparat de bresle era compus dintr-un zid lung de 930 m, 14 turnuri de aparare si 5 bastioane de artilerie. Din el se mai pastreaza azi 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta. Cei pasionati de istorie pot admira Turnul fringhierilor, al fierarilor, al macelarilor, al cojocarilor, al croitorilor, al cizmarilor, al cositorarilor sau al tabacarilor. Cel mai vizitat ramine insa, Turnul cu ceas, ansamblu considerat simbolul orasului. A fost construit pentru a apara poarta principala a cetatii si a primit aceasta denumire datorita ceasului cu figurine, unic in Romania, aflat la etajul al patrulea. Turnul are 5 cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.

"Sint de acord sa fiu muscat de git si voi achita un timbru vampiresc de 3 lei"

Una dintre aparitiile inedite a fost cea a lui Dracula care si-a amenajat un birou de vampirizare chiar la intrarea in cetate. Cei dornici sa devina vampiri aveau de completat un formular de vampirizare pe care trebuiau sa scrie numele, prenumele, grupa de singe, virsta. "Sint de acord sa fiu muscat(a) de git si voi achita un timbru vampiresc de 3 lei" - cam asa suna angajamentul tinerilor care voiau sa devina vampiri. Dracula, interpretat de actorul Octavian Cercel, avea si o oferta de excursii in strainatate, printre destinatii aflindu-se: Insulele singerii, Statiunea cu lupi si Lacul mortii. Nici fachirii nu s-au lasat mai prejos, oferind spectatorilor numere riscante in care inghiteau foc sau stateau pe pat de cuie, in conditiile in care o persoana din public venea si practic, se urca pe trupul iluzionistului care se sprijinea in cele citeva zeci de obiecte ascutite.

Palpitantele lupte medievale au facut deliciul publicului

Turistii au putut admira vitejia si perspicacitatea cavalerilor transilvaneni, care s-au luptat cu mare curaj pe strazile cetatii. Momentele de suspans au adus fiori in rindul publicului care a apreciat tehnica de lupta. Cavalerii aveau sa-si demonstreze nu numai maiestria minuirii sabiilor ci si talentul artistic. Astfel, in cadrul festivalului au avut loc concursuri de declaratii de dragoste unde interpretii impresionau prin maiestria vorbelor si prin intensitatea sentimentelor. Cetatea a gazduit nenumarate spectacole de muzica si dansuri medievale foarte apreciate de public. Actorul Sandu Mihai Gruia a oferit momente de neuitat in cadrul atelierului "Commedia dell'arte". Printre piesele jucate in Curtea Comediantilor s-au numarat: "Fragmentarium", "Bolnavul inchipuit", "Frumusetea lichida", "Casuta cu paiate", "Traditii europene", "D'ale lui Pacala". Fiind deschis circuitului international, festivalul a avut in program si momente artistice oferite de trupe din Elvetia, Italia, Germania, Anglia, Lituania, Croatia, Portugalia. Daca italienii si-au demonstrat dibacia prin acrobatiile cu steaguri, englezii au impresionat prin concertele oferite spectatorilor, Corul de baieti de la Tiffin School din Londra, dirijat de Simon Toyne sustinind un concert de neuitat la Biserica din deal.

Dansurile medievale i-au incintat pe vizitatori

Unul dintre momentele cele mai asteptate a fost cel al lectiilor de dans medieval. Tinerii si copiii au invatat sa danseze gaiarta, tarantela si polka. "La inceput dansul de la curte semana cu o improvizatie. Pe masura ce a trecut timpul, pretentiile au crescut si Ludovic al XVI lea a pus bazele primei Academii de dans din lume. Era nevoie de nu mai putin de 2 ani ca sa studiezi repertoriul dansurilor de curte, iar tinerele incepeau lectiile inca de la 14, 15 ani. Reuniunile dansante au devenit apoi mult mai scortoase, dansurile mult mai deosebite. Legenda spune ca tarantela era un dans foarte energic. Persoanele care erau muscate de tarantule erau sfatuite sa danseze acest dans pina la epuizare, astfel incit sa elimine veninul din corp prin transpiratie, scapind astfel de deces. Va pot spune ca termenii de balet sint de origine franceza. Chiar daca rusii sint vestiti pentru scoala de balet pe care o au, Franta este aceea care a stabilit vocabularul universal al termenilor specifici baletului", ne-a declarat Magdalena Henrieta Balan, prof. univ. la Facultatea de Coregrafie din cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale Bucuresti. Festivalul a mai inclus si spectacole pentru copii desfasurate in Piata ratustelor. Turistii au putut inchiria costume medievale, au cumparat masti, si-au facut codite si si-au pictat chipul intrind astfel in atmosfera de basm a Festivalului "Sighisoara Medievala" - "Trubadurul indragostit".

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro