Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Atentatele de la 11 martie 2004, cele mai singeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei

Atentatele de la 11 martie 2004, din Madrid si de la periferia orasului, unde au explodat zece bombe la bordul a patru trenuri pline cu pasageri, s-au soldat cu 191 de morti si 1.824 de raniti, fiind cele mai singeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei, relateaza AFP.
Atentatele de la Madrid au fost, in acelasi timp, cele mai singeroase atacuri din Europa occidentala, dupa cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morti.
Atacurile, atribuite imediat de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar organizatiei separatiste ETA - care si-a declinat responsabilitatea - au fost revendicate in aceeasi seara in numele retelei teroriste al-Qaida.
"Escadroanele mortii (Brigazile Abu Hafs al-Masri) au reusit sa patrunda in inima cruciatilor europeni si sa dea o lovitura dureroasa unuia dintre pilonii aliantei cruciate, Spania", afirma textul semnat de Brigazile Abu Hafs al-Masri/Al Qaida, primit la Dubai de cotidianul Al-Qods al-Arabi.
Doua zile mai tirziu, o inregistrare de pe o caseta video in araba, descoperita in apropierea moscheii din Madrid a revendicat atentatele "in numele purtatorului de cuvint militar al al-Qaida in Europa", ca "riposta" la "colaborarea" Spaniei cu Statele Unite, in Irak.
Spania a fost amenintata cu represalii de al-Qaida, din cauza participarii sale alaturi de SUA la razboiul din Irak, intr-un mesaj atribuit lui Osama ben Laden, difuzat la 18 octombrie 2003.
Premierul de atunci, Jose Maria Aznar, era unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai interventiei militare americane, in pofida opozitiei unei mari majoritati a populatiei spaniole.
Atentatele de la 11 martie au stirnit o reactie fara precedent in aceasta tara care se confrunta de 40 de ani cu actiunile teroriste ale ETA, dar care a fost lovita pentru prima oara si cu o violenta iesita din comun, pe propriul sau teritoriu, de terorismul islamist.
La o zi dupa atentate, un sfert din populatia Spaniei a coborit in strada pentru a participa la cele mai ample manifestatii din istoria tarii, care au reunit 11,6 milioane de persoane impotriva terorismului.
Alegerile legislative organizate la 14 martie l-au adus la conducerea noului guvern pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, adversar declarat al razboiului din Irak.
La 18 martie, acesta a dispus retragerea trupelor spaniole desfasurate in Irak, conform promisiunilor sale electorale.
Dintre cele 116 persoane arestate in cadrul anchetei, 29 au fost puse sub acuzare in mod oficial. Un minor de nationalitate spaniola implicat in acest dosar, El Gitanillo, a fost deja judecat si condamnat in Spania.
Ulterior, dintre cei 28 de inculpati, trei au primit cite 39.000 de ani de inchisoare, iar sapte au fost achitati. Restul s-au ales cu sentinte intre doi si 25 de ani.
Alti sapte suspecti s-au sinucis la 3 aprilie 2004, in apropiere de Madrid, detonind explozibilul depozitat intr-un apartament incercuit de fortele de ordine.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii