Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila se confruntă cu un nou fenomen apărut printre angajaţi: asistenţii medicali se înscriu la facultate, fără ca acest lucru să fie o condiţie în a-şi păstra locul de muncă, ci doar pentru ca salariile să li se mărească. Cei mai mulţi urmează cursurile Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, specializarea Asistenţă Medicală Generală. Acest lucru duce la indignarea medicilor tineri, care ajung să câştige lunar mai puţin decât asistenţii cu studii superioare. De vină ar fi legea, care nu controlează acest fenomen. În principal, de suferit au pacienţii, pentru că spitalului îi mai rămân puţini bani pentru asigurarea tratamentului.
Managerul SJU Brăila, dr. Mihail Iugulescu, spune că asistenţii medicali din spital se înscriu la facultate pe bandă rulantă, chiar dacă nimeni nu le-a cerut asta, iar unitatea e obligată să le plătească salarii mai mari chiar şi decât medicilor tineri. Acest fapt duce la creşterea fondului de salarii până la 71% din banii pe care-i primeşte spitalul de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), şi doar ce rămâne, adică diferenţa de 29%, se consumă pentru medicamentele pacienţilor şi utilităţi. "Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are nevoie de asistenţi medicali principali şi atât. Legea îmi spune că orice om al muncii are dreptul legal să se perfecţioneze, să urmeze studii superioare şi să fie promovat. Nu mă pot opune acestui lucru. Dar, pe de altă parte, trebuie să mă gândesc ce fac cu acest asistent cu studii superioare? Pentru că el ajunge să facă tot munca unui asistent. Legea spune să îi promovăm, dar să ne încadrăm şi în bugetul de venituri şi cheltuieli. Pendulăm între dilemele astea: ce faci şi cum împaci? (...) S-a reuşit un efect paradoxal şi rău: a crescut respectul de sine şi unii asistenţi cu studii superioare nu mai fac nici ce făceau înainte. De ce? Pentru că acum sunt cu studii superioare, fapt ce a născut nemulţumiri şi tensiuni între ei. Cei fără studii superioare i-au ajutat pe colegii lor, care erau la facultate, să ajungă la examene, preluând gărzi şi acum se trezesc cu ei într-o zonă tulbure. Această zonă tulbure e prost legiferată. Aceşti asistenţi cu studii superioare ar trebui prin lege să aibă locul lor în sistemul de sănătate. De ce fac oamenii ăştia o facultate? Doar ca să ia nişte bani în plus şi să facă ce fac şi colegii lor fără facultate? Nu e corect!. Atunci, toată lumea se face cu studii superioare şi ajung asistenţii să fie mai bine plătiţi decât doctorii tineri. Şi atunci, nu îţi va mai veni niciun doctor în spital! Al doilea tip de situaţie de care ne-am lovit este că termină facultatea acum, iar el nu este prins în plan. Nu e preocuparea mea. Dacă eu ca manager te-aş trimite la o specializare, te-aş avea pe un tabel, erai prins într-o nouă organigramă", s-a plâns dr. Iugulescu.
Asistenţii medicali cu studii superioare, în proces cu spitalul
Managerul ne-a declarat că în momentul în care are nevoie de oameni specializaţi într-un anumit domeniu, angajaţii sunt trimişi chiar de conducere la cursuri. Spre exemplu, toţi şoferii de pe ambulanţele spitalului au fost trimişi la specializare la Bucureşti, iar acum aceştia au noţiuni de reanimare şi de transport al pacienţilor. Transferul pacienţilor între pavilioanele spitalului este asigurat acum de şoferii unităţii spitaliceşti. "Şoferii au acum atribuţiile pe care le au ambulanţierii de pe SMURD şi Salvare. Specializările s-au făcut pe banii spitalului. E un lucru de care chiar aveam nevoie", ne-a exemplificat dr. Iugulescu necesitatea specializărilor.
Însă, în cazul asistenţilor medicali, situaţia e alta. Managerul ne-a declarat că aceştia se înscriu la facultate de capul lor, iar la mijloc sunt banii. "Se duc şi se înscriu la facultate pentru că aşa vor ei. Nu cer permisiune sau voie de la spital. Nu întreabă dacă spitalul are fonduri sau nu. Dar imediat cum termină facultatea, înaintează spitalului cerere că din momentul respectiv sunt asistenţi cu studii superioare şi să-i plătim corespunzător, neştiind dacă spitalul are sau nu buget. Spitalul are alte urgenţe băneşti. Pe ce dau banii mai întâi? Oricum, ne-au dat şi în judecată. Am avut negocieri, în care s-a implicat Sindicatul şi le-a explicat că va avea loc o şedinţă de Consiliu Judeţean, unde vom duce o nouă organigramă şi îi vom prinde atunci cu noile salarii în organigramă. Să stea liniştiţi, că banii îi vor primi, dar momentan ne întindem cât e plapuma", ne-a mai spus sursa citată.
După aceste negocieri, asistenţii medicali cu studii superioare au decis că vor aştepta noua organigramă, că nu mai fac niciun demers în instanţă. Între timp, conducerea s-a ţinut de cuvânt şi le-a mărit salariile după ce noua organigramă a fost aprobată în CJ, după cum ne-a povestit dr. Iugulescu. Numai că asistenţii medicali nu şi-au retras niciodată plângerile, iar acum spitalul se află în proces cu aceştia. Angajaţii îşi cer banii care, teoretic, li se cuvin încă de când au terminat facultatea, dar şi daune morale.
Acest lucru a determinat conducerea să ia măsuri şi să schimbe regulamentul spitalului. "Asta ne-a făcut să modificăm regulamentul spitalului şi să introducem nişte chei de control, pentru că altfel scap toate din mână", au fost cuvintele acestuia.
Victime colaterale, pacienţii
Faptul că spitalul cheltuieşte mai mulţi bani acum pe salariile personalului va fi resimţit tot de pacienţi, mai exact banii pentru asigurarea medicamentelor acestora pe perioada internării se împuţinează. Cu asistenţi medicali cu studii superioare pe bandă rulantă, fondul de salarii al unităţii spitaliceşti de pe Buzăului a ajuns la 71%. Asta înseamnă că, din cele 8,5 milioane lei pe care le primeşte în medie spitalul de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, 5,822 se duc pe salariile personalului. Şi doar diferenţa de 2.678.000 lei este folosită la achiziţionarea medicamentelor pentru pacienţi, la plata utilităţilor, pentru cumpărarea produselor de curăţenie şi dezinfectare, materiale sanitare şi altele.
"Aceşti asistenţi care termină o facultate ne-au făcut să ne ducem la 71% fond de salarii din tot ce înseamnă bugetul spitalului. Noi luăm undeva la 82-85 miliarde lei vechi de la CJAS, iar din aceşti bani, 71% reprezintă salariile personalului. Până acum ceva timp era reglementare care impunea managerului să se oprească la 70% fond de salarii, dar acum s-a schimbat legea. Atunci se făceau disponibilizări dacă se trecea pragul de 70%, acum nu. Din diferenţa rămasă, spitalul îşi achită utilităţile: căldură, gaze, materiale sanitare, medicamentele pentru pacienţi, materiale dezinfectante etc. Cam puţin le revine pacienţilor. Din aceşti bani trebuie să-ţi opreşti şi un fond de rezervă pentru urgenţe. Dacă se defectează ceva?", a conchis dr. Iugulescu.
