• silvicultorii brăileni au plantat, într-un an, 369.000 de arbori, în condiţiile în care suntem pe ultimul loc pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită • asta înseamnă 363 de hectare de regenerări naturale şi împăduriri în anul 2019, 70 de hectare numai în zona dig-mal din Insula Mare a Brăilei • concomitent, s-a lansat “Scutul pădurii”, plan de luptă comun, împreună cu Garda Forestieră, IJJ, IPJ şi Garda de Mediu • silvicultorii au câştigat lupta cu răufăcătorii, Brăila aflându-se pe “harta albă” în ceea ce priveşte distrugerile provocate pădurilor • Direcţia Silvică Brăila oferă gratuit puieţi din pepiniera proprie şi are în plan realizarea unor mari perdele forestiere, de zeci de hectare, care să protejeze DN 2B
Sărăcită de pădurile de odinioară, din pricina defrişărilor din perioada comunistă, asaltată de seceta care pândeşte ca un inamic nevăzut, Brăila ocupă un nemeritat loc codaş în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită.
Administrând peste 24.000 de hectare de pădure, Direcţia Silvică Brăila a declanşat asaltul împotriva hoţilor de lemne şi a celor care taie ilegal pădurile judeţului, plantând, totodată, sute de mii de puieţi crescuţi în pepiniera proprie, la Ocolul Silvic Lacu Sărat şi luptând împotriva inundaţiilor catastrofale şi a secetei care secătuieşte pământul. E o bătălie dusă la faţa locului, în smârcurile inundate din Lunca Dunării ori în pâlcurile de pădure din Lunca Siretului inferior şi Lunca Buzăului. Concomitent, silvicultorii iniţiază ample acţiuni de ecologizare, reuşind să adune tone de deşeuri aruncate de cei care au ieşit “la un grătar”. Potrivit statisticilor, în 2019, angajaţii ocoalelor silvice au reuşit să planteze 369.000 de puieţi, în timp ce infractorii au făcut pagube de peste jumătate de miliard de lei vechi, cel mai adesea în Pădurea Lacu Sărat şi în Gropeni.
Plopul, salcia şi salcâmul, cele mai rezistente specii de arbori
Potrivit datelor puse la dispoziţie de silvicultori, în anul 2019, s-au regenerat artificial (prin împădurire) terenuri însumând aproape 200 de hectare, judeţul Brăila având, la ora actuală, doar 5,8 % suprafaţă împădurită. Este foarte puţin, chiar şi pentru România. Ocupăm penultimul loc din ţară, după Călăraşi, dacă e să judecăm după procente, dar suntem la coada clasamentului în ceea ce priveşte suprafaţa fondului forestier (raportat la suprafaţa totală a judeţului, Călăraşiul vecin fiind mai mare decât Brăila).
Numai Ocolul Silvic Brăila a împădurit anul trecut cu plop alb, salcie şi plop euroamerican - specii hidrofile, rezistente la inundaţii - 18 hectare de teren în zona Siret şi în Pădurea Bâsca, precum şi 70 de hectare în Insula Mare a Brăilei (zona dig-mal), ca măsură de protecţie împotriva inundaţiilor care ameninţă în fiecare an cel mai mare concern agricol al României.
Toţi puieţii plantaţi de silvicultori - sute de mii în tot judeţul Brăila - provin din pepiniera Lacu Sărat. Şi mai rămân puieţi şi pentru cei care vor să-şi planteze arbori acasă. “Direcţia Silvică Brăila pune la dispoziţia doritorilor - în limita stocului - puieţi de arbori, inclusiv din speciile stejar, salcâm, frasin. Oricine doreşte să planteze un arbore în curtea proprie, fie el în municipiu sau în judeţ, poate apela la noi cu încredere. Oferim, de asemenea, asistenţă tehnică”, a precizat directorul Direcţiei Silvice Brăila, ing. Vasile Dumitraşc.
Angajaţii Ocolului Silvic Lacu Sărat au plantat, de asemenea, anul trecut arbori pe o suprafaţă de 5 hectare în Insula Fundu Mare - ostrovul amplasat între localităţile Chiscani şi Tichileşti, delimitat de Dunărea navigabilă şi de Braţul Cravia - plus 44 de hectare în Insula Mică a Brăilei (40 de hectare numai în Pădurea Moşolea). Alte 39 de hectare au fost plantate cu plop alb, plop negru, plop auroamerican şi salcie în zona dig-mal, pentru prevenirea inundaţiilor şi nu numai.
Silvicultorii de la Ocolul Silvic Ianca au plantat şi ei câte 6 hectare de salcâm şi frasin la Maraloiu şi Jirlău, plus încă două hectare la Gradiştea.
Dacă adăugăm şi regenerările naturale, numai anul trecut, Direcţia Silvică Brăila a reuşit să realizeze lucrări de regenerare a pădurilor (în fond forestier şi terenuri degradate) pe o suprafaţă totală de 363 de hectare. Potrivit ing. Cosmina Moisei, din cadrul D.S. Brăila, programul de împăduriri pe anul 2020 vizează alte 288 de hectare de regenerări, din care 182 de hectare regenerări artificiale cu plop, salcie, salcâm şi frasin.
În cazul regenerărilor artificiale (împăduririlor), are loc pregătirea prealabilă a terenului. Se scot cioatele, se ară, se discuieşte terenul şi se pregăteşte în vederea plantării cu puiet. În ceea ce priveşte regenerările naturale, se taie salcia sau salcâmul “în scaun”, pentru ca, ulteiror, să dea “sulinarii” (lăstarii).
“Scutul pădurii”. Campanie împotriva tăierilor ilegale de arbori
Concomitent, continuă lupta silvicultorilor cu răufăcătorii.
Din totalul suprafeţei forestiere de 24.346 hectare administrate de Direcţia Silvică Brăila, 23.022 de hectare se află în proprietatea publică a statului şi doar 1.324 hectare aparţin UAT-urilor şi persoanelor fizice din judeţ. Acest lucru a înlesnit, oarecum, lupta cu cei care practică tăierile ilegale şi care vor să transforme pădurile ţării şi ale judeţului în deşert.
“În anul 2019, a fost reactualizat planul comun “Scutul pădurii”, plan ce prevede evitarea agresiunilor împotriva pădurii, precum şi controlul privind legalitatea transporturilor de lemn aflate în tranzit prin judeţul Brăila. Instituţiile participante la acest proiect sunt: Garda Forestieră Focşani, Direcţia Silvică Brăila, Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila. Colaborăm, de asemenea, cu Garda de Mediu, DSVSA şi ANPA”, a precizat ing. Marian David, responsabilul Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Potrivit ing. David, în anul 2019, au fost efectuate nu mai puţin de 382 de acţiuni de verificare şi control atât în fond forestier, cât şi în târguri şi oboare, precum şi pe drumurile publice ale judeţului, fiind constatate patru infracţiuni referitoare la furtul de lemne. Cu ocazia controalelor, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 8.000 de lei şi a fost confiscată cantitatea totală de 43 de mc de lemn de diferite esenţe, în mare parte lemn de foc. De asemenea, în perioada Sărbătorilor de iarnă, silvicultorii au confiscat peste 100 de pomi de Crăciun, în urma controalelor efectuate în pieţele oraşului. Au existat, de asemenea, cazuri de tăieri ilegale de arbori aflaţi în pădurile proprietatea statului.
“Volumul de tăieri ilegale din pădurile administrate de Direcţia Silvică Brăila a fost de 137 mc lemn, ceea ce reprezintă 0,5 mc lemn la 100 hectare de pădure. Tăierile ilegale predomină în zona Gropeni şi în Pădurea Lacu Sărat. Valoarea totală a tăierilor ilegale a fost, în anul 2019, de 57.740 lei, ponderea fiind în pădurile proprietate publică. Nu au existat, însă, cazuri de ocupări ilegale de teren sau de păşunat ilegal în anul care a trecut”, a mai spus ing. Marian David.
Pădurarii brăileni sunt dotaţi cu armament specific (armă cu bile) pe care au voie să-l folosească la nevoie, însă nu au existat cazuri de agresiune asupra lor, aşa cum s-a întâmplat în alte judeţe ale ţării.
Din fericire, Brăila se află pe “harta albă” a judeţelelor cu cele mai puţine pagube aduse fondului forestier (0,5 mc lemn la 100 de hactare pădure), iar acest lucru se datorează eforturilor susţinute desfăşurate de silvicultori, în colaborare cu organele de ordine publică (mai ales cu jandarmii). Există, la nivel naţional, o “hartă roşie” a judeţelor în care agresiunea asupra pădurilor este una substanţială; Brăila nu a fost niciodată trecută pe ea.
Demn de reamintit este faptul că, la ora actuală, silvicultorii brăileni au în derulare un amplu proiect de realizare a două perdele forestiere de protecţie a Drumului Naţional 2B, în valoare de 1,43 milioane de euro. Astfel, peste 60 de hectare de pădure vor proteja, pe viitor, drumul naţional amintit mai sus şi terenurile agricole adiacente şi va combate fenomenul deşertificării. Silvicultorii au împădurit, deja, 3.000 de hectare de teren degradat preluat de la Administraţia Domeniilor Statului (ADS) şi de la fostele CAP-uri. Potrivit ing. Cosmina Moisei, din cadrul Direcţiei Silvice Brăila, scopul investiţiei este acela de a atenua adversităţile climatice (inundaţii, fluctuaţii mari ale temperaturii). Totodată, se urmăreşte ameliorarea condiţiilor pedoclimatice şi refacerea echilibrului ecologic în zona Brăilei, afectată iremediabil de dispariţia pâlcurilor de arbori de odinioară, adevărate oaze de viaţă.
Proiectul de un milion şi jumătate de euro vizează realizarea a două perdele forestiere pe DN 2B, Brăila-Buzău, în zona localităţilor Ianca, Traian, Surdila Greci, Surdila Găiseanca şi Mircea Vodă, pe raza de competenţă a DRDP Constanţa. Concomitent, silvicultorii îi ajută şi îi încurajează pe proprietarii particulari care vor să planteze puieţi pe terenuri degradate.
Potrivit Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, România ar avea nevoie de înfiinţarea unei suprafeţe de 19.000 de hectare de perdele forestiere, în condiţiile în care, în prezent, aria este de zece ori mai mică.
Uniunea Europeană cere imperativ României să stopeze defrişările ilegale
Pe 12 februarie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare în care cere să stopeze tăierile ilegale de păduri, să implementeze corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi şi să ia măsuri imediate împotriva poluării. Asta după ce autorităţile române nu au fost în măsură să verifice operatorii economici şi să aplice sancţiuni corespunzătoare în cazurile defrişărilor ilegale. Potrivit presei centrale, inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice mari cantităţi de lemn recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că autorităţile gestionează pădurile - inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere - fără a evalua, în prealabil, impactul avut asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu.
“De asemenea, există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările”, se arată în scrisoare Comisiei Europene.
Comisia Europeană a trimis României, pe 12 februarie, o scrisoare de “punere în întârziere”, acordându-i, totodată, un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor identificate. În caz contrar, Comisia intenţionează să trimită autorităţilor române un aviz motivat. Totodată, CE a îndemnat România să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice şi să le comunice Comisiei. Aceeaşi cerinţă a fost adresată Greciei şi Maltei şi este legată de o directivă care urmăreşte atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea omului sau pentru mediu.
