* "Expoziţia îşi propune să dezvăluie publicului minunile instinctului, creativităţii şi inventivităţii întâlnite la unele specii de insecte, peşti, păsări sau mamifere răspândite prin toate colţurile lumii", precizează şeful Secţiei Ştiinţele Naturii, Nicolae Onea
Secţia Ştiinţele Naturii a Muzeului Brăilei "Carol I" vă invită, zilele acestea, la o nouă foto-expoziţie cu tema "Artizanii naturii", deschisă publicului la sediul din Parcul Monument. Potrivit şefului Secţiei Ştiinţele Naturii, Nicolae Onea, noua expoziţie poate fi vizitată în perioada mai-iulie 2021, între orele 9.00-17.00, de miercuri până duminică inclusiv.
"Expoziţia îşi propune să dezvăluie publicului minunile instinctului, creativităţii şi inventivităţii întâlnite la unele specii de insecte, peşti, păsări sau mamifere răspândite prin toate colţurile lumii. Vizitatorii vor putea descoperi cum aceste creaturi, aparent neajutorate, sunt capabile să modeleze elemente ce provin din mediul lor de viaţă, făurind uneori construcţii elaborate, unele dintre ele "dotate" cu toate condiţiile necesare traiului. Un prim exemplu ar fi cel al termitelor, care, cu mult mai devreme decât oamenii, au creat sisteme de aer condiţionat, construind în interiorul termitierelor adevărate oraşe cu suburbii, cu grădini interioare, structuri orientate cu precizia unei busole etc. De asemenea, este posibil ca viespile să fi inspirat oamenii în procesul de fabricare a hârtiei", precizează Nicolae Onea în comunicatul remis presei.
Pasărea-grădinar, care îşi decorează cuibul şi "grădiniţa" în care plantează cu minuţiozitate flori, petale şi alte obiecte frumos colorate, este un alt exemplu prezentat de Nicolae Onea. Practic, fiecare adăpost construit de animale sau insecte este unic în felul său. Aceste structuri sunt făurite de către indivizi sau societăţi complexe de vietăţi sociale şi au diferite forme care îndeplinesc roluri specializate, fiind întâlnite în toate mediile de viaţă: suspendate în copaci, în scorburile copacilor, pe suprafaţa solului, în scoarţa terestră, în crăpăturile stâncilor, pe pereţii peşterilor, deasupra apei sau chiar sub apă.
Animalele au folosit ingenios piatra, lemnul, stuful, lutul, ceara, pânza de păianjen ca materiale de construcţie. Au conceput uşi articulate, capcane, adăposturi cu acoperiş, cuiburi cu căptuşeală impermeabilă, foişoare, cămări pentru provizii. Potrivit sursei citate, în subteran, întâlnim vizuinile la fel de remarcabile prin "arhitectura lor", săpate de unele specii, adevărate "oraşe subterane”, labirinturi complexe bine structurate.
"Toate aceste vieţuitoare construiesc structuri de cea mai mare diversitate, folosind tehnici asemănătoare cu cele pe care oamenii le folosesc în zidărie, ţesut, împletit, săpat. Arta şi precizia cu care îşi făuresc locuinţele, ca nişte adevăraţi "maeştri în construcţii şi inginerie civilă" pot uimi şi uneori umili propria noastră inginerie şi tehnologie. Întrebări precum: Dar cum construiesc aceste creaturi cu creiere atât de mici asemenea structuri complexe? Ce le determină să o facă? Ce abilităţi sunt înnăscute şi care sunt învăţate? Ar putea să ne stârnească curiozitatea şi să ne aducă mai aproape de natură", a mai precizat Nicolae Onea.
