Vineri, in ziua in care Biserica Ortodoxa de Rasarit si Romania intreaga sarbatoresc Botezul Domnului (Boboteaza), armenii si lipovenii se inchina Pruncului Iisus Hristos, praznuind Craciunul, potrivit vechiului calendar Iulian. Gospodari de veacuri ai Brailei, armenii si lipovenii au reprezentat, la jumatatea secolului XIX - impreuna cu evreii, bulgarii, grecii, turcii, maghiarii, germanii, italienii si alte etnii stabilite pe aceste meleaguri -, aproape jumatate din populatia urbei noastre. Acum, armenii pot fi numarati pe degete, in timp ce lipovenii erau, la recensamintul din 2002, in numar de 3.559 (1 % din populatia Brailei).
Pastratori ai traditiilor vechi crestine, dobindite dupa crestinarea Rusiei in anul 988, rusii lipoveni si-au parasit patria incepind cu 1654, din pricina persecutiilor. Ei s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Otoman si in Tarile Romane, la gurile Dunarii sau pe tarmul Marii Negre, intemeind aici comunitati puternice. In secolul XVIII, multi credinciosi de rit vechi (lipoveni) au migrat in nordul Bucovinei, un secol mai tirziu ei punind bazele primei Mitropolii Ortodoxe de Rit Vechi, de la Belaia Krinitza ("Fintina Alba"). Dupa invadarea Bucovinei de catre trupele sovietice (in 1940), Mitropolitul Siluian se refugiaza la Braila. De atunci, orasul nostru este centrul spiritual al lipovenilor din toata lumea, el fiind reprezentat de Mitropolia Ortodoxa de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu. In anul 1996, Mitropolia cu hramul "Acoperamintul Maicii Domnului" a fost declarata monument istoric.
Armenii reprezinta cel mai vechi popor crestin din istorie. Iscusiti negustori, ei au avut, insa, mult de suferit de pe urma navalitorilor musulmani. Din secolul XI, armenii au migrat in valuri, indreptindu-se catre Georgia, Rusia, Persia, Ucraina, Polonia, Transilvania, Basarabia si Bucovina. In anul 1401, Alexandru cel Bun a aprobat asezarea armenilor in Moldova. Primul act oficial care vorbeste despre prezenta armenilor la Braila este Catagrafia de la 1 septembrie 1828, intocmita de serdarul Grigore Taut. La acea vreme, din 545 de familii crestine de la Braila, 25 erau de etnie armeana. Citiva ani mai tirziu, se vorbeste chiar de "Mahalaua Armeneasca". Actuala Biserica Armeneasca cu hramul "Sfinta Maria" - monument istoric - a fost ctitorita in anul 1868, pe locul donat de Hagi Ovanea Bosnechian. Dupa ocuparea Brailei, in timpul primului Razboi Mondial, de catre nemti, turci si bulgari, multi armeni s-au refugiat in Moldova, iar biserica a ramas in paragina. Ea a fost refacuta abia in anul 1934, pe cheltuiala industriasului Grigore Berziveanu din Galati. In prezent, in lacasul sfint nu se mai oficiaza slujbe; ultimul preot armean de la Braila a fost Garibian, trecut la cele vesnice in anul 1962. In orasul nostru mai sint doar 10 - 20 de familii de armeni.
Pastratori ai traditiilor vechi crestine, dobindite dupa crestinarea Rusiei in anul 988, rusii lipoveni si-au parasit patria incepind cu 1654, din pricina persecutiilor. Ei s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Otoman si in Tarile Romane, la gurile Dunarii sau pe tarmul Marii Negre, intemeind aici comunitati puternice. In secolul XVIII, multi credinciosi de rit vechi (lipoveni) au migrat in nordul Bucovinei, un secol mai tirziu ei punind bazele primei Mitropolii Ortodoxe de Rit Vechi, de la Belaia Krinitza ("Fintina Alba"). Dupa invadarea Bucovinei de catre trupele sovietice (in 1940), Mitropolitul Siluian se refugiaza la Braila. De atunci, orasul nostru este centrul spiritual al lipovenilor din toata lumea, el fiind reprezentat de Mitropolia Ortodoxa de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu. In anul 1996, Mitropolia cu hramul "Acoperamintul Maicii Domnului" a fost declarata monument istoric.
Armenii reprezinta cel mai vechi popor crestin din istorie. Iscusiti negustori, ei au avut, insa, mult de suferit de pe urma navalitorilor musulmani. Din secolul XI, armenii au migrat in valuri, indreptindu-se catre Georgia, Rusia, Persia, Ucraina, Polonia, Transilvania, Basarabia si Bucovina. In anul 1401, Alexandru cel Bun a aprobat asezarea armenilor in Moldova. Primul act oficial care vorbeste despre prezenta armenilor la Braila este Catagrafia de la 1 septembrie 1828, intocmita de serdarul Grigore Taut. La acea vreme, din 545 de familii crestine de la Braila, 25 erau de etnie armeana. Citiva ani mai tirziu, se vorbeste chiar de "Mahalaua Armeneasca". Actuala Biserica Armeneasca cu hramul "Sfinta Maria" - monument istoric - a fost ctitorita in anul 1868, pe locul donat de Hagi Ovanea Bosnechian. Dupa ocuparea Brailei, in timpul primului Razboi Mondial, de catre nemti, turci si bulgari, multi armeni s-au refugiat in Moldova, iar biserica a ramas in paragina. Ea a fost refacuta abia in anul 1934, pe cheltuiala industriasului Grigore Berziveanu din Galati. In prezent, in lacasul sfint nu se mai oficiaza slujbe; ultimul preot armean de la Braila a fost Garibian, trecut la cele vesnice in anul 1962. In orasul nostru mai sint doar 10 - 20 de familii de armeni.
