Această victorie nu reprezintă o surpriză, într-o ţară în care orice voce disidentă este reprimată, iar opozanţii sunt decimaţi, încarceraţi sau ajung în faţa justiţiei, comentează AFP.
Susţinătorii lui Morsi au fost primele victime ale reprimării implacabile a autorităţilor instalate la putere de către el-Sisi, care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi şi aproximativ 15.000 de arestări. Mişcările tineretului progresist se află, de-acum, în vizorul forţelor de ordine şi justiţiei, care a interzis principala organizaţie a acestora.
După trei ani de la revolta care a condus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, activişti pentru drepturile omului acuză autorităţile că exercită, începând din iulie 2013, o putere şi mai autoritaristă decât cea lui Mubarak.
Iar scorul mareşalului în retragere - singurul om de forţă capabil să aducă stabilitatea şi să redreseze economia aflată în ruină, în opinia susţinătorilor săi - "ne aduce la o configurare pe care speram să nu o mai vedem după revoluţiile arabe din 2011", apreciază Karim Bitar, director pentru cercetare la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice.
"Puţini oameni şi-ar fi imaginat, la îndepărtarea lui Mubarak, că, trei ani mai târziu, un mareşal cu ochelari de soare, un nou faraon, va fi ales cu 96%, fără ca măcar să fi prezentat un program sau să fi făcut campanie", continuă acest specialist în Orientul Mijlociu.
Însă acest scor rămâne suspendat de participarea la vot, pe care autorităţile au vrut să o relanseze adăugând a treia zi de votare în ultimul moment.