Kilometri de documente de arhivă cu o valoare istorică, administrativă, judiciară sau culturală inestimabilă pentru oraşul nostru sunt în pericol de a fi pur şi simplu distruse din cauza lipsei căldurii în clădirea Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale. Instituţia nu mai primeşte de două săptămâni căldură din pricina problemelor cu care se confruntă operatorul de termoficare SC "CET" SA Brăila. Lipsa căldurii coroborată cu o creştere a indicelui de umiditate a aerului din depozitele instituţiei creează condiţii propice dezvoltării şi atacului unor tipuri de ciuperci care distrug hârtia. Practic, documente vechi de prin 1831, care reprezintă o oglindă a vieţii Brăilei de la început de secol XIX, sunt pe cale să ajungă să se fărâmiţeze şi să se transforme apoi în pulbere fină, sub acţiunea ciupercilor microscopice. Avertismenul este cât se poate de clar şi vine din partea arhiviştilor brăileni, care se uită cu îngrijorare la instrumentele de măsură a condiţiilor de atmosferă din depozite. Dar nu numai la Arhivele Naţionale sunt astfel de probleme, pentru că şi depozitele de arhivă ale instituţiilor care sunt abonate la CET se confruntă cu acelaşi risc. Palatul Administrativ, de exemplu, adăposteşte la subsol rafturi pline cu dosare, ca să nu mai spunem de clădirea Finanţelor, care, la fel, s-a transformat într-un imens frigider. În acest răstimp, administraţia locală şi conducerea operatorului de termoficare se zbat la Bucureşti pentru a rezolva problema alimentării cu gaz.
Umiditatea în aer a crescut mult în depozitele Arhivelor Naţionale
De mai bine de două săptămâni, clădirea Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale se confruntă cu o problemă deosebit de gravă, generată de întreruperea furnizării căldurii. În afară de faptul că salariaţii instituţiei sunt obligaţi să îndure frigul din birouri, temperatura a scăzut nepermis de mult în depozitele de arhivă, unde sunt păstrate fondurile administrative şi judecătoreşti, vechi de prin 1831. Caloriferele din sălile care adăpostesc documentele sunt reci şi, pe cale de consecinţă, temperatura ambientală a scăzut cu aproape 10 grade sub normal. Aşa cum a explicat şeful instituţiei brăilene, Giani Oltianu, normativele impun o temperatură constantă, între 22 - 24 de grade Celsius, şi un indice de umiditate de 40 - 50%. "La acest moment, temperatura în depozite este de 11 - 12 grade Celsius şi umiditatea a crescut undeva la 60 - 70%. Trebuie menţinute constant condiţiile din depozite pentru că variaţiile de temperatură şi creşterea indicelui de umiditate favorizează dezvoltarea unor tipuri de ciuperci care atacă hârtia. Noi aveam deja înregistrat acest fenomen încă dinainte să ne mutăm în această clădire pentru că depozitele erau într-un imobil vechi, cu umiditate ridicată. După ce ne-am mutat aici, am reuşit să izolăm dosarele cu probleme din cauza atacului ciupercilor despre care vorbeam. Şi cum aveam asigurate condiţiile favorabile menţinerii unor temperaturi optime în depozite, problema era ţinută sub control. De două săptămâni de când nu mai primim căldură, deşi suntem cu plata la zi a facturilor către furnizorul de energie termică, situaţia s-a înrăutăţit continuu în ce priveşte condiţiile de păstrare a fondurilor de arhivă. Problema este că nu avem voie să intervenim cu alte surse de încălzire pentru a ridica temperatura în depozite", ne-a declarat sursa citată, adăugând că s-ar fi mulţumit ca agentul termic din calorifere să fie chiar şi la parametrii de 40 de grade Celsius pentru că ar fi menţinut constantă temperatura în depozite şi ar fi scăzut umiditatea. "Noi am avut discuţii cu SC «CET» SA Brăila încă din noiembrie, când am cerut să ne furnizeze căldură. Au invocat probleme de ordin tehnic, dar, până la urmă, s-au rezolvat şi chiar dacă agentul termic avea 40 de grade Celsius, noi am fost mulţumiţi pentru că s-a menţinut constantă temperatura în depozite. Din decembrie, însă, nu au mai dat căldură şi aşteptăm cu nerăbdare să se rezolve problema", a spus Oltianu. Sursa citată a mai precizat că în urmă cu mai mulţi ani instituţia a făcut solicitări către ministerul de resort pentru a fi alocate fonduri necesare montării unei surse proprii de căldură, însă proiectul s-a blocat la stadiul de iniţiativă. În ce priveşte căldura din birouri, Oltianu a punctat că a permis utilizarea surselor electrice de încălzire, însă cu limită, pentru că instalaţia electrică a clădirii nu suportă un consum prea mare de energie electrică.
Arhivele de pensii sunt ferite de umezeală şi variaţii de temperatură
Aşa cum am spus, nu numai la Arhivele Naţionale sunt în pericol documentele din depozite pentru că şi în Palatul Administrativ sunt probleme cu sălile care adăpostesc arhivele instituţiilor ce funcţionează în clădirea respectivă. Nu sunt însă la fel de grave pentru că în clădire caloriferele sunt cât de cât călduţe. Dar cum soluţionarea problemei de la CET întârzie să apară, autorităţile se gândesc cu îngrijorare la situaţia în care, pentru a deservi preponderent şcolile şi grădiniţele plus căminele, se va întrerupe căldura în Palatul Administrativ. "Deocamdată primim un pic de căldură ca şi restul celor branşaţi la CET, însă, cum era de aşteptat, prin birouri oamenii au dat drumul la aparatele de aer condiţionat, aeroterme sau calorifere electrice. Problema e că instalaţia electrică a clădirii e subdimensionată, fiind foarte veche, aşa că, sperăm să nu avem probleme cu suprautilizarea ei. Situaţia nu este tocmai roz, nici nu ştiu ce să vă mai declar... deocamdată arhiva este în siguranţă, să sperăm că reuşim să o ţinem aşa", ne-a declarat prefectul judeţului, Dumitru Popa.
Cu aceleaşi temeri se confruntă şi Direcţia de Finanţe care, de la 1 decembrie, a rămas fără căldură. De altfel, conducerea instituţiei s-a plâns de faptul că, pentru a dezmorţi temperatura la ghişee şi în birourile instituţiei, a fost nevoită să permită pornirea aparatelor de aer condiţionat. Este însă o soluţie de avarie, care nu poate dura toată iarna, din cauza costurilor mari cu facturile la energie electrică, plus riscul suprautilizării instalaţiei electrice.
Spre deosebire de aceste instituţii, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor este pus la adăpost pentru că deţine propria sursă de încălzire, astfel încât arhiva deosebit de preţioasă este în siguranţă. La fel şi cea a instituţiilor care funcţionează în clădirea de pe Calea Călăraşilor chiar lângă sediul BCR, printre care şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila, unde, de asemenea, există sursă proprie de încălzire.
Şi la şcoli lucrurile s-au rezolvat, astfel încât elevii nu mai sunt nevoiţi să îngheţe în clase. "La ora acuală, nu mai sunt probleme cu încălzirea la niciuna dintre unităţile şcolare din municipiu, au fost rezolvate peste tot. După discuţia avută cu directorii de şcoli, pot spune că sunt condiţii de lucru, chiar dacă se întâmplă, ca la Murgoci, de exemplu, să nu fie tocmai temperatura optimă în calorifere, dar nu se pune problema să le îngheţe mâinile copiilor în clasă", a declarat Valeriu Partene, preşedintele Sindicatului Învăţământ Brăila.
Umiditate peste 65% înseamnă condiţii ideale pentru dezvoltarea ciupercilor
Ciupercile saprofite sunt cei mai importanţi agenţi ai biodegradării documentelor. Ele pot să-şi înceapă activitatea în hârtie la o umiditate relativă a aerului de 65%. Această umiditate reprezintă limita inferioară pentru germinarea sporilor şi creşterea miceliului unor specii. Cu cât umiditatea creşte peste această limită, cu atât dezvoltarea ciupercilor va fi mai accentuată şi în consecinţă fragilizarea hârtiei avansează.
Potrivit cercetătorilor, factorii care provoacă degradarea documentelor pot fi grupaţi în:
- Factori abiotici (umiditatea, temperatura, sursele luminoase, pH-ul, poluanţii din atmosferă)
- Factori biotici (bacterii, ciuperci, insecte)
Studiile de specialitate arată în mod clar că microorganismele se pot dezvolta în pasta de hârtie chiar şi în timpul procesului de fabricaţie. În pasta de hârtie au fost puse în evidenţă o serie de ciuperci, dintre care majoritatea sunt celulolitice. O altă parte din ciuperci nu descompun celuloza, însă produc degradarea şi prin faptul că ajung să coloreze celuloza în diverse nuanţe). Ciupercile întâlnite cel mai frecvent în pasta de hârtie sunt specii de Aspergillus, Penicillium, Trichoderma viride, T. Lignorum, Alternaria tenuis, Stachybotrys atra, Paecilomyces varioti, etc.
Cu jalba-n proţap, pe la porţile ministerelor
Brăila se află în a doua săptămână în care abonaţii "CET" au caloriferele amorţite şi nu beneficiază de apă caldă din cauză că furnizorul de gaz a alocat o cotă redusă de gaz pe fondul acumulării de datorii la plata facturilor de gaz. Pentru că această cotă nu permite pornirea centralei de cogenerare de pe platforma de la Km 10, autorităţile locale au mers pe varianta în care a fost pornit CAF-ul (cazanul de apă fierbinte - n.r.) de la marginea oraşului, precum şi centralele de cartier. Numai că acestea nu pot face faţă necesarului de consum al puţinilor abonaţi care au mai rămas branşaţi la sistemul centralizat de termoficare. În speranţa că vor găsi o rezolvare a problemelor din sistemul de termoficare, primarul Aurel Simionescu şi directorul general al SC "CET", Ionel Pătraşcu, bat de două săptămâni la porţile ministerelor şi ale Guvernului. De altfel, Simionescu aproape că s-a mutat la Bucureşti, pentru că de câteva zile nu mai este de găsit la Primărie. Ieri seară, la închiderea ediţiei, cei doi încă se aflau în negocieri.
Reamintim că după întreruperea în data de 1 decembrie a gazului către operatorul de termoficare, în urma negocierilor cu furnizorul de gaz s-a reluat livrarea combustibilului, însă la o cotă mult redusă.
