Norvegienii care au vizitat în martie oraşul nostru pentru a analiza stilul arhitectural al clădirilor ridicate în perioada 1960 - 1989 s-au întors la Brăila. Karl Emil Sodergren (38 ani) şi Sebastian Uthaug (25 ani), studenţi ai unei şcoli private de arhitectură din Norvegia - Bergen School of Architecture, au revenit, vineri, în Brăila, pentru faza a doua a proiectului pe care îl au în derulare. Cu această ocazie, cei doi au vizitat şi redacţia cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", pentru a ne informa în ce măsură a evoluat proiectul anunţat cu o lună în urmă. Conceptul este unul extrem de simplu: "Brăila Box" (n.r. "Cutia Brăila"). Studenţii ne-au mărturisit că s-au limitat la 11 clădiri pe care le consideră extrem de importante din punct de vedere arhitectural şi că au de gând să le reproducă cât mai în detaliu, urmând ca apoi să le prezinte în cadrul unei "cutii" cu rol educaţional şi distractiv. Norvegienii au afirmat că şi-ar dori ca proiectul lor să nu rămână doar la nivel de prototip, ci să capteze interesul unor investitori care să îl scoată pe piaţă, chiar şi sub forma unui joc. "Încercăm să facem o expoziţie transportabilă, care să fie prezentată în formate diferite. Avem o listă de 11 clădiri din Brăila pe care dorim să le folosim în proiect. În cadrul acestei vizite în oraşul vostru dorim să mergem în aceste clădiri, să vorbim cu oamenii, să adunăm poveşti. Proiectul încă nu este gata. Îl vom termina în 3 săptămâni din momentul în care ne întoarcem acasă pe 3 mai. Va fi un soi de cutie - «Brăila Box». Ca un fel de joc, pe care să îl poţi lua cu tine şi să arăţi clădirile din Brăila. Să discuţi cu alţi oameni despre asta, sau să îl ai acasă. Îl vom prezenta în Norvegia şi de aici începe de fapt întregul film şi potenţialul de a duce lucrurile mai departe. Proiectul nostru va conţine clădirile în miniatură şi vor fi destul de detaliate. Chiar dacă subiectul este unul serios, în primul rând pentru că este legat de arhitectură, apoi de perioada comunistă, încercăm să atingem şi o zonă mai veselă. Vrem să dea posibilitatea unui joc educativ. Să te poţi distra", a declarat Karl.
Cele 11 clădiri ale planului
În urma primei vizite în Brăila, Karl şi Sebastian au realizat un album foto compus în mare parte din fotografii cu zone şi clădiri din Brăila care i-au impresionat în mod special. Pe lângă acestea, cartea norvegienilor conţine hărţi, schiţe şi planuri în legătură cu anumite clădiri din Brăila şi din Norvegia, chiar şi o variantă printată a articolului "Norvegieni îndrăgostiţi de Brăila comunistă", publicat de cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" pe 20 martie. În cadrul studiului, cei doi au constatat o mare asemănare între clădirile descoperite în Brăila şi cele existente în Bergen, oraşul lor natal. Cea mai relevantă comparaţie fiind Hotelul Traian şi Primăria din Bergen, după cum ne-au povestit chiar ei. Toate aceste informaţii vor fi cuprinse în proiectul final, spun studenţii. "Când am ajuns din nou în România, am fost la Universitatea de Arhitectură din Bucureşti. Există o revistă arhitecturală care se numeşte «Arhitectura» şi în care am găsit 15 articole despre clădirile din Brăila construite în perioada 60 - 80", a declarat Sebastian, mărturisindu-ne că au fost extrem de interesaţi să observe în ce măsură erau privite aceste clădiri în vremea lor de glorie. Cele 11 clădiri pe care studenţii au de gând să le includă în "Brăila Box" sunt: Palatul Administrativ, fostul magazin Dunărea, un bloc din Hristo Botev, Hotelul Traian, Sala Polivalentă, Combinatul, turnul de la bazinul olimpic, cinematograful Central, unul dintre blocurile A din cartierul Hipodrom, fabrica Braiconf şi Casa de Modă.
Colecţionarii de poveşti
"Cercetarea noastră ne-a relevat că putem vorbi despre o zonă ignorată a identităţii brăilene. Şi anume, arhitectura şi design-ul construcţiilor din perioada comunistă. Am aflat şi că mai multe elemente definitorii pentru acea perioadă sunt înlăturate din planul oraşului. Fără îndoială, oamenii au motive serioase să respingă clădirile din acea perioadă, totuşi, nu se poate nega că fac parte din viaţa, identitatea şi istoria oraşului. Planul nostru este acela de a colecta, crea şi realiza un material referitor la această perioadă. Practic, încercăm să conştientizăm populaţia din Brăila despre importanţa construcţiilor din perioada comunistă, însă cu un minim de resuse materiale", scriu norvegienii, ca introducere în albumul foto, de altfel punctul de pornire al proiectului. Extrem de interesant este faptul că Sebastian şi Karl au realizat o pagină de Facebook numită "Braila stories" (www.facebook.com/brailastories) prin intermediul căreia încearcă să obţină cât mai multe informaţii, fotografii şi poveşti direct de la brăileni. Aceştia au venit cu rugămintea ca cei interesaţi de proiectul lor să posteze fotografii şi poveşti legate în special de cele 11 clădiri selectate pentru proiect, sau alte imobile din perioada 1950 - 1989. "Asemenea clădiri sunt văzute ca fiind urâte, din ceea ce am observat, pentru că au fost construite în perioada comunistă. De fapt, este vorba despre o mişcare arhitecturală modernă care s-a întâmplat în toată lumea în acea perioadă. Hotelul Traian şi primăria din Bergen au fost construite în aceeaşi perioadă. În prezent, în Norvegia această clădire se află pe lista construcţiilor care nu pot fi demolate sau schimbate în vreun fel. La noi nu a existat un regim comunist, însă clădirea arată la fel", a declarat Sebastian. "Într-un fel scopul nostru este de a umaniza aceste clădiri. Vrem ca oamenii să vadă că nu sunt legate doar de regimul din acea perioadă. Fac parte dintr-o mişcare internaţională. Există oameni care au trăit în aceste clădiri şi încă o mai fac şi sperăm să conştientizeze valoarea, mai mult decât o fac astăzi", a completat Karl.
În vizită la Palatul Administrativ pentru a vorbi cu primarul Brăilei
Karl şi Sebastian ne-au rugat să mediem un dialog între ei şi primarul Aurel Simionescu, pentru a vedea care este reacţia acestuia în privinţa proiectului lor. Contactat de redactorii noştri, primarul a răspuns pozitiv, astfel că ieri, i-am făcut o vizită la birou alături de cei doi arhitecţi în devenire din Norvegia. Aceştia i-au transmis edilului şef că multe clădiri importante din Brăila sunt ignorate din punct de vedere arhitectural. Totodată, studenţii au încercat să obţină câteva poveşti despre Palatul Administrativ. "Palatul Administrativ a fost ridicat în 1977. Prima clădire ridicată a fost Palatul Agriculturii, a urmat Palatul Administrativ, Hotelul şi Casa Tineretului. Această clădire are o poveste interesantă. Când a fost proiectată iniţial, trebuia să mai aibă un etaj, ceea ce i-ar fi schimbat aproape complet forma actuală. Cu toate acestea, după cutremurul din 1974 - care a fost foarte de mare şi a creat multe probleme - , în Bucureşti s-au prăbuşit blocuri, case. Şi cum România avea un buget limitat, construcţia acestei clădiri a fost oprită", a declarat Simionescu, explicând că în cele din urmă lucrurile au decurs bine, deoarece Palatul Administrativ a fost ulterior comparat cu un vapor. Întrebat de ce brăilenii au o opinie negativă în privinţa clădirilor din perioada 1960 - 1989, Simionescu a ţinut să precizeze că la vremea în care acestea au fost ridicate lucrurile stăteau complet diferit. "Când oamenii vorbesc despre regimul trecut cred că poate fi comparat într-un fel cu o discuţie despre un film. Adică mi-a plăcut un film sau nu... Impresia generală este «nu mi-a plăcut filmul». Dar în 1964 când a fost construit primul bloc în cartierul Hipodrom toată lumea îşi dorea să trăiască acolo. Era o zonă importantă. Un astfel de apartament era încălzit, era comod, existau facilităţi. Acum, după 70 de ani, este o altă discuţie. Sunt alte probleme în ziua de azi. Oamenii le consideră mult prea mici. Arhitectura nu mai poate fi considerată una modernă etc", a mai completat edilul şef.
Studenţii au dorit să afle mai multe detalii despre Revoluţia din 1989 şi impactul pe care l-au avut luptele de atunci asupra clădirii, precum şi ceea ce simboliza Primăria la momentul respectiv. De asemenea, norvegienii au vrut să viziteze turnul Palatului Administrativ, lucru pe care primarul l-a acceptat bucuros, conducându-i personal pe acoperişul clădirii.
Karl şi Sebastian se află în prezent în Brăila alături de alţi 12 studenţi în cadrul Şcolii Arhitecturale din Bergen (n.r. BAS) şi vor mai sta aici până pe 3 mai, în încercarea de a obţine cât mai multe poveşti despre cele 11 clădiri selectate. Reamintim că, Brăila este obiect de studiu în cadrul unui proiect de Master intitulat "Brăila Laboratory" (n.r. Laboratorul Brăila) propus în cadrul şcolii din Norvegia. Cursul este conceput de Cristian Ştefănescu - profesor în cadrul BAS, născut şi crescut în oraşul nostru până la vârsta de 9 ani.
