• cifra rezultă în urma centralizării datelor strânse cu ajutorul sondajelor de feedback, informaţii disponibile chiar pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii • dintre spitalele brăilene, cele mai multe cazuri în care pacienţii au afirmat că li s-a cerut şpagă de către cadrele medicale s-au înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila • inclusiv lipsa medicamentelor şi materialelor sanitare se reflectă în cifrele disponibile la Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătăţii, numărul pacienţilor care şi-ar fi cumpărat tratamentul dublându-se în 2018 faţă de 2017
Numărul foştilor pacienţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila care susţin că li s-au solicitat anumite sume de bani sau atenţii de către medici sau asistente este în creştere. La fel şi cel al persoanelor care susţin că au fost puse să cumpere medicamente. Ambele sunt concluzii ce rezultă în urma centralizării datelor strânse cu ajutorul sondajelor de feedback, informaţii disponibile chiar pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii.
Mecanismul de Feedback al Pacientului a fost implementat în 2016, prin ordin al ministrului Sănătăţii, la vremea aceea funcţia fiind ocupată de Vlad Voiculescu. Mecanismul reprezintă “ansamblul de măsuri şi de proceduri care au drept obiectiv evaluarea satisfacţiei pacienţilor cu privire la serviciile medicale primite în cadrul spitalelor publice, prin analiza răspunsurilor oferite de pacienţi cu privire la calitatea serviciilor, respectarea drepturilor pacienţilor şi conduita morală a cadrelor medico-sanitare. Mecanismul include, de asemenea, o componentă de gestionare a sesizărilor ce privesc incidente de etică şi integritate ce au avut loc în spitalul public”, potrivit textului OUG 1501/2016.
Formularul de feedback cuprinde 10 întrebări, despre actul medical, despre curăţenia din spital, medicamente sau alte materiale sanitare cumpărate, comportamentul cadrelor medicale, dar şi despre şpăgi solicitate de medici sau asistente şi dacă pacienţii în această situaţie doresc să raporteze responsabilului Anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că i s-au cerut bani sau atenţii.
În cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, numărul pacienţilor care au răspuns în chestionar că li s-au solicitat sume de bani de către cadrele medicale este în creştere. Concret, din decembrie 2016, de când figurează primul raport lunar pe site-ul Ministerului Sănătăţii, şi până în martie 2019, aproape 350 de persoane care s-au tratat în Judeţean au răspuns că li s-a cerut şpagă. În 2016, figurează doar 5 pacienţi care au răspuns afirmativ la această întrebare, deoarece singura lună în care s-a făcut această raportare a fost decembrie. Însă, în 2017, 130 de pacienţi au spus că au fost puşi în situaţia de a oferi bani sau alte atenţii medicilor sau asistenţilor, potrivit Compartimentului de integritate, în medie cam 11 pe lună, cu menţiunea că pentru luna septembrie 2017 nu există date. În 2018, numărul pacienţilor care au răspuns că li s-au solicitat bani a ajuns la 169, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în luna martie, cu 25 de răspunsuri afirmative, urmată de octombrie, cu 21 de răspunsuri afirmative. Fenomenul şpăgii nu a dispărut nici în 2019, căci de la începutul anului şi până în luna prezentă, 44 de persoane au recunoscut că li s-ar fi cerut bani de către cadrele medicale, dintre care 18 cazuri aferente lunii ianuarie, 25 în luna februarie şi 1 caz înregistrat în cursul lunii martie.
De două ori mai mulţi pacienţi au cumpărat medicamente în 2018
În ceea ce priveşte întrebarea “A fost nevoie să cumpăraţi medicamente sau alte materiale sanitare?”, din 2016 şi până în martie 2019, nu mai puţin de 1.490 de pacienţi au răspuns cu “Da”, potrivit Compartimentului de integritate. În decembrie 2016, figurează 15 cazuri, iar pe tot anul 2017, 476 cazuri. În 2018, când aproape că nu exista lună fără lipsuri la Spitalul Judeţean Brăila, acest lucru s-a reflectat inclusiv în statistica pentru feedback: numărul celor care au recunoscut că ar fi fost puşi în situaţia de a-şi cumpăra singuri medicamente sau materiale sanitare s-a dublat faţă de anul precedent. Cifra exactă aferentă anului 2018 este de 789 de pacienţi, toate aceste persoane susţinând că s-au regăsit în situaţia de a suporta financiar medicaţia, deşi erau internate în spital. Iar 2019 a început “promiţător”: 91 de cazuri în ianuarie, 97 de cazuri în februarie, plus 22 de cazuri de la 1 martie până în prezent.
În ceea ce priveşte celelalte spitale brăilene, situaţia este diferită. Pentru Spitalul de Pneumoftiziologie nu există raport în fiecare lună, iar ceea ce rezultă din perioadele în care pacienţii au răspuns chestionarului este faptul că în perioada 2016-2019 au fost 5 cazuri în care medicii sau asistenţii ar fi solicitat bani de la pacienţi şi 12 cazuri în care bolnavii ar fi fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente din banii lor.
La Psihiatrie, în acelaşi interval de timp, figurează 12 cazuri în care cadrele medicale ar fi solicitat bani sau atenţii de la pacienţi, plus 70 de cazuri în care bolnavii şi-ar fi cumpărat singuri tratamentul.
Pentru Spitalul Orăşenesc Făurei nu există înregistrate date în Compartimentul de integritate.
