Incepind din acest an, toate subventiile acordate sectorului agricol, vegetal si zootehnic, se deruleaza prin Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA). Dupa momentul integrarii, tot prin APIA se vor derula, pe linga ajutoarele financiare primite de la bugetul de stat, si subventiile de la comunitatea europeana. De aceea, APIA reprezinta o institutie de mare interes, si care, dupa integrare, va avea si o responsabilitate enorma: impiedicarea fraudarii bugetului comunitar, pe segmentul agricultura. La nivel national, APIA a luat fiinta la 31 martie 2005, iar in judetul Braila, sucursala a inceput sa functioneze la 1 iulie 2005, preluind o parte din salariatii Departamentului Subventii - Plati al Directei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR). Concret, insa, activitatea APIA Braila a inceput anul acesta, dupa ce au fost organizate si doua concursuri de ocupare a posturilor, in urma carora schema de personal a ajuns la 65 de salariati. "Urmeaza inca o sesiune de examene in luna septembrie, tinta fiind cite un reprezentant APIA la nivelul fiecarei comune", a precizat Doina Jurubita, director APIA Sucursala Braila.
Un stegulet rosu, meritat
Activitatea APIA Braila este structurata pe mai multe compartimente: un sistem integrat de administrare si control, un compartiment de masuri de sprijin, Centrul Judetean Braila si 5 Centrele Locale - Braila, Faurei, Ciresu, Movila Miresii si Viziru. Pe fiecare din aceste centre au fost repartizati deja salariati, insa activitatea se desfasoara cu mare dificultate. Pentru ca, nu este un secret pentru nimeni, desi in citeva saptamini va implini un an de la infiintare, APIA nu functioneaza nici acum la intreaga capacitate: nu s-au finalizat angajarile, inca nu sint operationale centrele locale, nu sint dotari. S-a inceput tirziu punerea bazelor APIA, iar pentru asta Comisia Europeana ne-a acordat deja un stegulet rosu.
Mai precis, in afara de Centrul Judetean si Centrul Local Braila, care au luat deja in primire spatiile repartizate de Ministerul Agriculturii, in cladirea Palatului Agriculturii, la etajul II, celelalte centre functioneaza, cu amabilitatea autoritatilor locale, in sediile primariilor.
"Deciziile sint luate la Bucuresti"
"S-a cautat ca toate cladirile in care vor functiona Centrele Locale sa fie din proprietatea MAPDR pentru a se putea face transferul de proprietate mai usor. Avem la etajul II al Palatului Agriculturii Centrul Judetean si Centrul Local Braila. La Faurei am primit o cladire care a apartinut Oficiului Judetean de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, la Ciresu, cladirea SNIF, iar la Movila Miresii si Viziru, cladiri de la ANIF. Noi am preluat cladirile, dar toate au nevoie de reparatii. Cele mai ample si mai costisitoare lucrari de amenajare trebuie insa sa le suporte Centrul Braila, pentru ca trebuie reparat integral acoperisul, iar estimarile speciastilor in constructii au indicat circa 3 miliarde de lei. Cladirile preluate de la SNIF si ANIF au nevoie de mai putine investitii, iar la Faurei am estimat putin peste 300 milioane de lei. Dupa aceste amenajari urmeaza sa primim echipamentele si tehnica de calcul si abia atunci vom putea functiona fara probleme. Nu stim cind se va intimpla asta, pentru ca toate deciziile sint luate la Bucuresti, noi fiind sucursala, fara personalitate juridica", a mai spus Jurubita.
Un stegulet rosu, meritat
Activitatea APIA Braila este structurata pe mai multe compartimente: un sistem integrat de administrare si control, un compartiment de masuri de sprijin, Centrul Judetean Braila si 5 Centrele Locale - Braila, Faurei, Ciresu, Movila Miresii si Viziru. Pe fiecare din aceste centre au fost repartizati deja salariati, insa activitatea se desfasoara cu mare dificultate. Pentru ca, nu este un secret pentru nimeni, desi in citeva saptamini va implini un an de la infiintare, APIA nu functioneaza nici acum la intreaga capacitate: nu s-au finalizat angajarile, inca nu sint operationale centrele locale, nu sint dotari. S-a inceput tirziu punerea bazelor APIA, iar pentru asta Comisia Europeana ne-a acordat deja un stegulet rosu.
Mai precis, in afara de Centrul Judetean si Centrul Local Braila, care au luat deja in primire spatiile repartizate de Ministerul Agriculturii, in cladirea Palatului Agriculturii, la etajul II, celelalte centre functioneaza, cu amabilitatea autoritatilor locale, in sediile primariilor.
"Deciziile sint luate la Bucuresti"
"S-a cautat ca toate cladirile in care vor functiona Centrele Locale sa fie din proprietatea MAPDR pentru a se putea face transferul de proprietate mai usor. Avem la etajul II al Palatului Agriculturii Centrul Judetean si Centrul Local Braila. La Faurei am primit o cladire care a apartinut Oficiului Judetean de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, la Ciresu, cladirea SNIF, iar la Movila Miresii si Viziru, cladiri de la ANIF. Noi am preluat cladirile, dar toate au nevoie de reparatii. Cele mai ample si mai costisitoare lucrari de amenajare trebuie insa sa le suporte Centrul Braila, pentru ca trebuie reparat integral acoperisul, iar estimarile speciastilor in constructii au indicat circa 3 miliarde de lei. Cladirile preluate de la SNIF si ANIF au nevoie de mai putine investitii, iar la Faurei am estimat putin peste 300 milioane de lei. Dupa aceste amenajari urmeaza sa primim echipamentele si tehnica de calcul si abia atunci vom putea functiona fara probleme. Nu stim cind se va intimpla asta, pentru ca toate deciziile sint luate la Bucuresti, noi fiind sucursala, fara personalitate juridica", a mai spus Jurubita.
