Serviciile secrete şi agenţiile de informaţii trebuie trase la răspundere pentru încălcarea drepturilor omului, prin tortură, răpiri, extrădări extraordinare potrivit unui proiect de rezoluţie adoptat miercuri de Comisia pentru afaceri legale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Textul subliniază că faptele nu pot fi justificate prin recurgerea la "secrete de stat".
În proiectul de rezoluţie adoptat la Paris, comisia prezintă şi concluzii privind anchetele judiciare şi parlamentare lansate după două rapoarte ale lui Dick Marty, în care au fost numite guvernele europene care ar fi găzduit închisori secrete ale CIA sau ar fi colaborat la extrădări extraordinare.
Astfel, comisia critică parlamentele din Polonia şi România, care s-au limitat la anchete "al căror principal scop pare să fi fost apărarea poziţiei oficiale a autorităţilor naţionale". În aceste condiţii APCE cere autorităţilor judiciare române să lanseze o anchetă serioasă, după acuzaţiile de răpiri şi detenţie secretă.
Proiectul de rezoluţie salută ancheta parlamentară din Lituania, care a confirmat existenţa a două centre secrete de detenţie ale CIA în ţară, notând în paralel că nu poate preciza dacă deţinuţi au fost aduşi acolo, dacă au fost supuşi la rele tratamente sau dacă înalţi oficiali lituanieni au fost la curent cu faptele.
APCE salută, însă, anchetele efectuate cu profesionalism în Germania şi Italia, care "au adus clarificări considerabile" cu privire la răpirea lui Khaled el-Masri şi a lui Abu Omar, dar regretă că guvernul a ascuns de o comisie parlamentară de anchetă din Germania anumite informaţii, astfel încât comisia nu şi-a putut completa lucrările.
Organizaţia salută şi acordurile amiabile obţinute cu presupusele victime, în Marea Britanie, şi cere tuturor părţilor să convină asupra unei scheme de lucru în ancheta Gibson asupra torturii, în prezent în curs de desfăşurare, salutând de asemenea şi eforturile depuse de grupul parlamentar format din toate partidele în vederea stabilirii adevărului
Comisia se declară surprinsă că Parlamentul "fostei Republici Iugoslave Macedonia" a considerat că nu este necesar să lanseze o anchetă asupra cazului El-Masri, în lumina descoperirilor făcute în alte anchete, şi cere autorităţilor să iniţieze o anchetă serioasă, în urma acuzaţiilor detaliate de răpiri şi detenţii secrete
Comisia mai cere procurorilor din Lituania, Polonia, Portugalia şi Spania "să persevereze în aflarea adevărului" şi le solicită autorităţilor din SUA să coopereze.
Citând cazul Maher Arar din Canada, comitesia a spus că este posibilă implementarea unor poroceduri care să protejeze "secrete de stat legitime", însă în acelaşi timp să fie traşi la răspundere agenţii responsabili pentru crimă, tortură, răpire sau alte încălcări ale drepturilor omului.
Raportul va fi dezbătut de Adunare în sesiunea de toamnă din Strasbourg (3-7 octombrie).
Luni, comisarul CoE pentru drepturile omului, Thommas Hammerberg, a cerut Lituaniei, Poloniei şi României să dezvăluie rolul pe care l-au avut în programul CIA de "detenţie secretă şi tortură" ce a vizat suspecţii de terorism. El a afirmat că închisoarea secretă a CIA din România ar fi fost deschisă în apropiere de Bucureşti în 23 septembrie 2003, imediat după închiderea celei din Polonia, iar cel puţin un suspect de terorism a fost adus direct pe aeroportul Băneasa, pe timpul nopţii. Operaţiunile CIA ar fi continuat în România mai mult de doi ani.
Într-o anchetă din 2007, elveţianul Dick Marty a acuzat 14 guverne europene, printre care cel român, că au permis centre de detenţie secrete CIA sau transferuri extraordinare între 2002 şi 2005.
Autorităţile române, indiferent de culoare politică, au negat constant şi vehement, de-a lungul anilor, acuzaţiile privind existenţa unor centre secrete ale CIA în România.
