Sorin Oprescu a cerut, ieri, la Curtea de Apel Bucureşti, ca magistraţii să nu ţină cont de interceptările efectuate de procurorii DNA în dosarul său de corupţie, argumentând că acestea nu respectă normele constituţionale, potrivit deciziei CCR.
Surse judiciare arată că apărare lui Sorin Oprescu a depus o cerere la Curtea de Apel Bucureşti prin care a solicitat judecătorilor să aibă în vedere decizia din 16 febriuarie a Curţii Constituţionale privind interceptările efectuate de SRI, scrie news.ro.
Concret, explică sursele citate, apărarea a cerut magistraţilor să nu ţină cont de interceptările din dosar, motivat de faptul că, atâta vreme cât un text de lege a fost declarat neconstituţional, nu mai este necesar ca şi alt inculpat să invoce excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat joi contestaţia lui Sorin Oprescu privind prelungirea controlului judiciar.
Depinde de judecători
Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri seară, la Digi 24, că excepţia de neconstituţionalitate a interceptărilor SRI a fost deja invocată în dosare ale DNA după 16 februarie, rămânând ca judecătorii să decidă dacă aceste probe au fost legal administrate.
"Categoric la momentul administrării acestor probe procurorii DNA au respectat legea. (...) Faptul că o anumită probă a fost administrată în conformitate cu legea şi ulterior a apărut o decizie a Curţii Constituţionale nu ar trebui să aibă un efect asupra probelor legal administrate", a declarat Kovesi.
Oprescu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie pe 20 noiembrie 2015, alături de mai mulţi angajaţi ai Primăriei Capitalei, printre care fostul şef de la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Cornel Bogdan Popa.
Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de Bogdan Popa, care avea ca scop darea şi luarea de mită din sume provenite din bugetul municipalităţii.
Oprescu a fost dus la DNA în 5 septembrie 2015, după ce ar fi primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa.
Încep să curgă cererile penalilor
Inculpaţi din 11 dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au invocat neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de alte persoane decât procurorii şi poliţiştii judiciari, constatată în 16 februarie de Curtea Constituţională şi publicată miercuri, au declarat pentru News.ro surse judiciare.
Concret, precizează sursele citate, este vorba de solicitări prin care ce cere judecătorilor să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale în cazul acelor inculpaţi pentru care plaja probatorie cuprinde şi interceptări efectuate de SRI.
CSAT, convocat de urgenţă
Consiliul Suprem de Apărare a ţării (CSAT) a fost convocat pentru vineri de către preşedintele Klaus Iohannis, subiectul şedinţei fiind decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale. O şedinţă CSAT fusese anunţată iniţial pentru data de 15 martie.
CSAT a fost convocat într-o şedinţă ce va avea loc imediat ce preşedintele Iohannis revine în ţară din vizita în Israel şi Palestina.
SRI avertizează
Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, susţine, într-un comunicat de presă postat joi pe site-ul instituţiei, că prin decizia Curţii Constituţionale vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI.
„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile. Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru", susţine directorul SRI, Eduard Hellvig.
