* mai mulți brăileni au contactat redacția "Obiectiv", după ce s-au trezit că au de plată cantități uriașe de apă pluvială * spre exemplu, un brăilean avea de achitat 16 mc de apă, iar altul 8 mc, în condițiile în care nu au fost precipitații exagerate * "Dacă ploua toată luna ce făceam?! Ne vindeam casa, ca să plătim apa de ploaie?", a spus unul dintre nemulțumiți * în replică, reprezentanții CUP "Dunărea" SA au precizat că "apa meteo se calculează conform suprafeței totale construite și neconstruite declarată de utilizator" și a informațiilor trimise de meteorologi * altfel spus, dacă meteorologii spun că nu a plouat în luna precedentă, nu se percep bani pentru "apa de ploaie"
Reclamații "pe bandă rulantă" sosite pe adresa redacției "Obiectiv-Vocea Brăilei", dar și la sediul Companiei de Utilități Publice (CUP) "Dunărea" SA Brăila, după emiterea facturilor la apă pe luna iulie (perioada de facturare 1-31 07. 2021, cu dată scadentă la data de 24 08.2021). Nu mică le-a fost mirarea clienților CUP "Dunărea" SA să constate că, la rubrica METEO, era trecută o cantitate apreciabilă de MC (metri cubi) de apă , la prețul de 2.99 lei/mc fără TVA, apă pe care sunt acum obligați să o plătească. În cazul în care, din varii motive, clientul nu plătește factura la timp, înregistrându-se cu restanță la plată, atunci va fi notificat - chiar și pentru câteva zeci de lei - și înștiințat că, dacă nu va achita suma respectivă, i se vor calcula penalități de întârziere, iar la 45 de zile de la emiterea facturii va fi debranșat de la rețeaua de apă.
"În luna iunie a plouat timp de câteva zile și ne-am trezit cu o cantitate uriașă de apă pluvială trecută pe factură, pe care trebuie să o plătim, cu toate că nu am consumat un strop din această cantitate. De două ori consumul de apă pe care îl aveam timp de o lună, atunci când locuiam la bloc! Când am fost la CUP "Dunărea", ca să reclam, la Relații cu Publicul, mai erau și alte persoane nemulțumite, inclusiv o persoană care se trezise că are de plată vreo 16 mc de apă pluvială pentru 250 mp de curte. Păi, dacă ploua toată luna, ce făceam?! Ne vindeam casa sau autoturismul ca să plătim apa de ploaie dată de la Dumnezeu?", ne-a spus, indignat, unul dintre clienții companiei de apă, care a contactat redacția "Obiectiv".
Un alt exemplu este al unui brăilean care locuiește la bloc, dar care mai deține o proprietate de vreo 180 mp, cu casă cu tot, pe una dintre străzile canalizate ale orașului. Dacă în lunile precedente avea de plată câte 0,5-1 mc de apă METEO, acum s-a trezit că are de plată 8 mc de apă de ploaie, deși mare parte din curte este din pământ, iar apa venită "din cer" s-a dus nu la canalizare, ci în pământul pârjolit de secetă.
Ca urmare a sesizărilor sosite pe adresa redacției "Obiectiv-Vocea Brăilei", am solicitat conducerii Companiei de Utilități Publice (CUP) "Dunărea" SA Brăila un punct de vedere vizavi de facturarea apei meteo (apa pluvială). Pe 17 august, CUP "Dunărea" SA Brăila ne-a trimis următorul punct de vedere:
"Apa meteo se calculează conform suprafeței totale construite și neconstruite declarată de utilizator (prin declarație pe propria răspundere) înmulțită cu coeficientul K lunar al precipitațiilor din luna anterioară emiterii facturii, conform "Contract de Prestare a Serviciului Public de Canalizare" - anexa nr 3. În acest caz, facturile emise în luna iulie 2021 au fost calculate în baza coeficientului K lunar al precipitațiilor din luna iunie. Menționăm că acest coeficient K este transmis lunar de Administrația Națională de Meteorologie".
Potrivit reprezentanților CUP "Dunărea", facturarea apei meteo către utilizatori are ca temei legal dispozițiile art. 3, art. 12 și art. 15 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Normele pentru punerea în aplicare a acestora, respectiv art. 215 din Regulamentul - cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 88/2007 și art. 11.3 din Contractul - cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 90/2007, dar și Hotărârea nr. 3/26.03.2018 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Dunărea" Brăila.
Cu alte cuvinte, compania de apă nu face decât să respecte actele normative aflate în vigoare, bune sau rele cum sunt.
Situația cu facturile prea mari la apa pluvială pare să se repete, pentru că a mai fost consemnată de cotidianul nostru și în anul pandemiei, 2020. Fix în urmă cu un an, când seceta pustiise mare parte din terenurile arabile ale județului, am fost contactați de mai mulți brăileni care s-au trezit că li se facturează apa de ploaie, în condițiile în care nu căzuseră mai deloc precipitații în luna precedentă. De fapt, nu plouase deloc nici în iarna și nici în primăvara lui 2020, de unde și recordurile de temperatură ridicată și de secetă înregistrate.
"Astăzi a venit factura de apă de la CUP "Dunărea" Brăila SA. Sunt percepuți bani pentru METEO. De ce? Lunile trecute nu a plouat aproape deloc. De ce ni se percep banii ăștia și în ce bază legală?", ne-a spus, la acea dată, unul dintre brăilenii nemulțumiți. Și atunci, ca și acum, am luat legătura cu reprezentanții CUP "Dunărea" SA, care ne-au explicat temeiul legal în care se face facturarea apei pluviale sau meteorice, după înregistrarea documentului trimis lunar de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Potrivit companiei de apă, dacă meteorologii spun că nu a plouat în luna precedentă, nu se percep bani pentru așa-numita "apă de ploaie".
Reamintim că apele pluviale sau meteorice sunt apele care provin din precipitații atmosferice și care sunt preluate în sistemul de canalizare, transport și epurare a apelor uzate. În România, determinarea debitelor de ape meteorice (pluviale) necesare facturării se face în baza Standardului Român SR 1846-2 din 2006. Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua de canalizare se determină conform acestei prevederi, prin înmulțirea cantității specifice de apă meteorică, comunicată de ANM pentru luna anterioară emiterii facturii, cu coeficientul suprafețelor totale ale incintelor construite și neconstruite declarate de proprietar.
Astfel, cu cât proprietarul are o suprafață mai mare de teren, acoperită cu beton sau pavaj, cu atât va plăti mai mult, spre deosebire de cel care are o curte mică și nepavată, pentru că, în cazul celui din urmă, apa din precipitații se va scurge în pământ, nu la canalizare. Bineînțeles, încă de la apariția actului normativ, în anul 2006, au fost semnalate nemulțumiri nu numai la Brăila, ci și în toată țara.
Eliminarea așa-numitei "taxe pe apa de ploaie" a fost pe agenda publică a politicienilor până în urmă cu câțiva ani. După ce Alexandru Nazare a fluturat acest subiect până a ajuns deputat PDL de Brăila, dar nu a făcut nimic concret în acest sens, tema a fost reluată de liberalii brăileni când fililala era condusă de Alexandru Dănăilă pe județ și Adrian Tabarac la municipiu. Organizația PNL Brăila a strâns la vremea aceea15.000 de semnături de la brăileni care s-au declarat de acord cu eliminarea acestei taxe controversate. Mai mult, în vara anului 2018, la inițiativa deputatului PNL Vasile Varga subiectul a ajuns în Parlament și chiar s-au operat modificări la mult-hulita Lege a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 care ar fi permis autorităților locale “în limita disponibilităților” să scutească populația de plata apei pluviale. Brusc, nu s-a mai auzit nimic de acele modificări, nici nu am văzut negru pe alb cum sună ele și ce ar însemna pentru bugetul local. Vom reveni.
