Permutări politice, zeci de veniri şi plecări din cadrul Consiliilor, numiri controversate, scandaluri cu ecou la nivel naţional, certuri şi ameninţări - cam aşa se prezintă bilanţul politico-administrativ al anului 2013 la Brăila. Pe lângă toate acestea, s-ar mai adăuga şi câteva idei şi proiecte ale administraţiei brăilene, multe dintre ele rămase, din păcate, doar la stadiul de promisiuni. Dar să începem cu episoadele cele mai "fierbinţi": discuţiile între şefii judeţelor Brăila, Galaţi şi Tulcea, fără un rezultat concret în privinţa realizării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Dunărea de Jos", precum şi încercările eşuate de a obţine titlul de capitală a regiunii S-E pentru Brăila, incendiul lui Fudulaiche, referendumul lansat de PNR pentru demiterea primarului Aurel Simionescu, controversata numire a lui Gheorghi Obreja pe funcţia de prefect al judeţului şi dezastrul economic de la CET, respectiv, Laminorul. Alte evenimente care au mişcat scena politică locală au fost legate de reînscăunarea lui Gheorghe Bunea Stancu (PSD), Cătălin Boboc (PNL), Alexandru Nazare (PDL) în vârful organizaţiilor judeţene, precum şi migraţiile politice, cel mai bun exemplu fiind dat de senatorul Mihai Dănuţ, care a părăsit barca PPDD pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene PC Brăila. Nu au lipsit din tabloul anului 2013 nici scandalurile din mariajul USL, precum şi cele între anumiţi "performeri" - Simona Drăghincescu vs. Ene Tache, Gabriel Musceleanu vs. PPDD, Sorin Costin vs. PNL şi chiar "răscoale" ale primarilor din judeţ. De asemenea, trebuie amintit şi faptul că generalul (r) Eugen Bădălan a rămas în 2013 fără titlul de cetăţean de onoare al municipiului. El a fost condamnat definitiv şi irevocabil pentru fapte de corupţie, însă numai după insistenţele cotidianului "Obiectiv", Bădălan a renunţat la titlul de cetăţean de onoare al oraşului.
2013 - sub zodia dezechilibrului politic la Brăila
Una dintre trăsăturile principale ale anului ce a trecut a fost, fără îndoială, "turismul" membrilor CJ şi CLM Brăila, precum şi traseismul politic. Imediat după încheierea alegerilor parlamentare din 2012, majoritatea partidelor au trecut la reorganizări, cele mai multe schimbări din cadrul miniparlamentelor locale având loc în contextul plecării unor aleşi locali în Parlament. Să le luăm pe rând.
În plenul Consiliului Local Municipal, Iliana Gabriela State (PSD) l-a înlocuit pe Francisk Iulian Chiriac, care a fost învestit secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Tot în "familia" USL s-a remarcat şi înlocuirea deputatului PNL Vasile Varga cu Cătălin Hagiu. La fel de interesante au fost plecarea ex-liberalului Sorin Costin şi venirea lui Cristian Florinel Pricop. Laurenţiu Chiru (PNŢCD) l-a înlocuit pe deputatul Dorin Silviu Petrea UNPR, iar Paraschiva Paraschiv (PP-LC) pe Iancu Vasile. De menţionat că la sfârşitul anului Daniel Mitrofan (PDL) şi-a anunţat retragerea din CLM, următorul pe lista AVB fiind UNPR-istul Tudorel Arbunea.
La Consiliul Judeţean Brăila situaţia e un pic mai simplă: PSD-istul Ionel Epureanu l-a schimbat pe Cătălin Boboc, care a devenit senator, iar în urma decesului doctorului Victor Lepădatu, liberalul Vasile Cortez a revenit în cadrul CJ. Un alt element important este faptul că PNL-istul Ovidiu Nechita a fost ales vicepreşedinte CJ în locul lui Boboc. Cele mai noi schimbări i-au vizat pe Dănuţ Lungu, care a părăsit UNPR pentru PDL, însă deocamdată pare să îşi menţină poziţia de consilier şi pe Marian Sârbu (PDL), care l-a înlocuit pe Adrian Cornel Pintilie.
Ceva mai deosebit a fost cazul lui Gabriel Monu Musceleanu (PPDD), care a fost oficial exclus din partid, dar rămâne încă pe poziţii în cadrul consiliului, alături de alţi doi colegi vizaţi, respectiv
Steliana Eftimie şi Vasile Anghelache. Aceştia au contestat decizia partidului şi par să aibă susţinerea preşedintelui CJ Brăila.
Să nu uităm însă una dintre cele mai răsunătoare schimbări de macaz, cea a senatorului Mihai Dănuţ. La mijlocul anului, acesta a decis subit să se mute de la PPDD la PC Brăila, deşi a fost ales ca parlamentar în Opoziţie, iar acum face parte din USL.
Operaţiunea poliţist de Tărlungeni - prefect de Brăila
Venirea lui Gheorghi Obreja pe fotoliul de prefect al judeţului Brăila a reprezentat apogeul controverselor anului la nivel local. De ce spunem asta? Pentru că încă din luna martie, odată cu mutarea senatorului Mihai Dănuţ la PC au apărut zvonurile legate de eliminarea Mihaelei Marcu de pe poziţia de prefect şi venirea lui Obreja. Interesant este că aproape toate partidele din spectrul politic brăilean şi-au arătat susţinerea faţă de fostul prefect. Însă formula prin care conservatorii au decis să îşi ducă planul la bun sfârşit a fost ceea ce a agitat cu adevărat scena politică brăileană la momentul respectiv. Mai exact, pentru câteva luni, Gheorghi Obreja a decis să ocupe o funcţie de poliţist local în comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, pentru a se încadra în cerinţele postului la care aspira. Într-un final, în luna iunie, Guvernul i-a dat "eject" Mihaelei Marcu şi a decis venirea la post a lui Gheorghi Obreja. Ceremonia de învestire a acestuia a avut loc pe 28 iulie.
Noi partide la orizont
Anul 2013 a fost unul roditor pentru înmulţirea partidelor politice la Brăila. Concret, în luna iunie, Viorel Botea, fostul inspector şcolar general, a renunţat la poziţia de vicepreşedinte al PDL pentru una de lider local în cadrul Fundaţiei Mişcarea Populară. Inaugurarea noii formaţiuni politice a venit puţin mai târziu, în august. Tot în luna iunie a avut loc şi lansarea platformei mişcării "Alianţa Lege şi Ordine" - o formaţiune în devenire, condusă de avocatul Gheorghe Dinu, a cărei doctrină a fost prezentată ca fiind "un amestec de liberalism şi social democraţie".
Pe lângă apariţia de noi partide, 2013 a reprezentat şi un an al despărţirilor. În această categorie se regăseşte fostul deputat PNL (în ultimă instanţă) Viorel Balcan. Acesta s-a depărtat total de sonarul scenei politice brăilene, după ce a "gustat" din dulceaţa puterii atât la PSD, cât şi la PDL.
Incendiul lui Fudulaiche şi referendumul pentru demiterea lui Simionescu
Proiectul Bulevardului Dorobanţi a fost un alt subiect de scandal al anului 2013. El a condus chiar la organizarea unei campanii PNR pentru demiterea primarului Aurel Simionescu. Concret, cotidianul "Obiectiv" a descoperit faptul că municipalitatea a pierdut procesul cu Ministerul Dezvoltării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul Bulevardului Dorobanţilor, pentru că a formulat tardiv recursul. Motivaţia venită din partea primarului Aurel Simionescu şi a secretarului Primăriei Mircea Fudulaiche vizavi de acest incident a fost una de domeniul fantasticului. În luna iunie 2012, adresa de la Înalta Curte ce conţinea termenul procesului ar fi fost distrusă chiar în biroul lui Fudulaiche, împreună cu alte documente, din pricina unui mini-incediu izbucnit de la o ţigară lăsată nesupravegheată. Ulterior, scandalul a căpătat proporţii uriaşe, ajungându-se la adevărate scenete în cadrul CLM Brăila, cum ar fi episodul "extinctorul lui Drăghincescu". În cele din urmă, Mircea Fudulaiche a fost suspendat din funcţia de secretar al judeţului şi înlocuit temporar de către Ion Drăgan. De la acest incident a plecat şi ideea Partidului Noua Republică de a organiza în luna aprilie un referendum pentru înlăturarea lui Simionescu de la cârma municipiului. Acţiunea s-a finalizat însă cu un eşec, aceştia nereuşind să strângă numărul suficient de semnături. PNR a semnalat că Primăria a "sabotat" demersul.
Eşec după eşec
Deşi în decursul anului atât la municipiu cât şi la judeţ au existat proiecte promiţătoare, foarte puţine au fost duse la capăt. La acest capitol o atenţie deosebită merită proiectul început de preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, legat de înfiinţarea alături de Tulcea şi Galaţi a unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară "Dunărea de Jos". Podul peste Dunăre, aeroportul între Brăila şi Galaţi, centru universitar, erau printre priorităţile celor trei administraţii, însă în cele din urmă negocierile iniţiate de Stancu au eşuat, lăsând astfel proiectul "descoperit". Trebuie spus că întreg demersul a pornit de la ideea regionalizării propusă de la nivel naţional şi urmărea aducerea capitalei Regiunii de S-E la Brăila. Nimic din toate acestea nu s-a concretizat.
Un alt subiect de primă pagină a fost megaproiectul pe Agricultură al preşedintelui CJ Brăila legat de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (SCDA). De precizat că demersul a condus la un scandal naţional, preşedintele Traian Băsescu semnalând în repetate rânduri că la mijloc se află o faptă de corupţie. Concret, Băsescu a declarat că ar putea întoarce în Parlament ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a decis în ultima şedinţă înaintea vacanţei parlamentare, ca o suprafaţă de 2.815 hectare, inclusiv sistemul de irigaţii şi desecări, să treacă din domeniul public al statului şi administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" în domeniul public al judeţului Brăila şi în administrarea Consiliului Judeţean. Între timp, la nivel local a fost scoasă la licitaţie pentru închiriere suprafeţa de 2.490,1324 ha. Procedura a fost îngheţată fără nicio explicaţie oficială. Ordonanţa este în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor.
Cele mai păguboase "afaceri" ale anului 2013 au fost falimentul CET-ului şi societăţii "Laminorul", afectând mii de angajaţi, dar şi abonaţi ai serviciului centralizat de căldură. Dacă în afacerea "Laminorul" nu s-a putut interveni de la nivel local, fiind vorba de o firmă privată, în cazul abonaţilor companiei de termoficare a oraşului, CLM Brăila a găsit o soluţie de urgenţă - ajutorul de 1.800 lei pentru montarea unei centrale termice, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea unui convector sau unei surse de încălzire electrice. Pe de altă parte, procedura lipsită de transparenţă în care s-a stabilit administratorul special al CET, fuga intempestivă a fostului director tocmai la Oradea şi planurile de tăiere la fier vechi a CET transformă falimentul CET într-una dintre cele mai controversate "afaceri" derulate la Brăila în 2013.
Anul 2013 s-a încheiat la Brăila sub semnul secetei. În prag de sărbători, Compania de Utilităţi "Dunărea", la care acţionar majoritar este municipalitatea, a sistat apa câtorva mii de brăileni, unii dintre ei bun - platnici, fiindcă asociaţiile de proprietari din care făceau parte aveau datorii către companie.
