Schimbarea esenţială a sistemului de învăţământ din acest an a fost supravegherea video a examenelor naţionale. O modificare a modului de organizare a examenelor despre care nu s-a discutat prea mult înainte. Aplicarea ei însă a atras după sine o adevărată revoluţie în sistem. Elevii au înţeles, în sfârşit, că pentru a lua un examen trebuie să înveţe, mai ales când au constat că supravegherea video a desfăşurării examenului se păstrează şi la titularizarea profesorilor şi la sesiunea de toamnă a bacalaureatului. O consecinţă a acestei exigenţe în evaluare a fost aceea că universităţile, chiar şi cele de stat, au rămas cu locuri neocupate.
Rezultatele la examenele naţionale mult sub aşteptări
Examenele în acest an au început cu Evaluarea Naţională a elevilor din clasa a VIII-a. Aceasta s-a desfăşurat după metodologia obişnuită, subiectele nu au fost dificile, astfel că aproape 90% dintre elevi au obţinut note de trecere. Consecinţa a fost că mediile de admitere au crescut faţă de anii precedenţi, au fost cu 40% mai multe medii peste 9.50, şi cu 20% cele peste 9.00. În condiţiile în care numai o treime dintre elevii din clasa a VIII-a puteau urma o filieră teoretică, concurenţa la admitere a devenit foarte puternică. Cea mai mare ultimă medie de admitere a fost la "Murgoci", mate-info, bilingv engleză, 9.75, iar la "Bălcescu" şi la LPS ultima medie de admitere a crescut cu aproape 50 de sutimi. Pe ansamblu, la toate liceele bune ultimele medii de admitere la majoritatea specializărilor au crescut.
A urmat apoi examenul de bacalaureat, cu surpriza supravegherii video. La Brăila, supravegherea video a adus cele mai proaste rezultate din ultimii ani, au promovat doar 56% dintre candidaţi, însă şi aşa, Brăila a ocupat locul cinci în topul judeţelor, semn că în alte oraşe supravegherea video a examenelor a dat peste cap şi mai multe planuri. În anul precedent promovaseră la Brăila 67% dintre candidaţi. În 2011, înaintea noastră în top au fost judeţele: Suceava - 65%, Harghita - 64%, Constanţa - 58%, Sălaj - 57%. Acest pas a fost primul făcut de Minister spre valorizarea reală a diplomei de bacalaureat. Tot în acest an s-a remarcat clar în urma examenelor că există şcoli unde se învaţă şi se obţin promovabilităţi bune şi foarte bune şi şcoli unde promovabilitatea la examenele naţionale nu este cel mai important obiectiv.
Rezultatul concret şi imediat al exigenţei de la bacalaureat a fost degringolada învăţământului superior care s-a trezit cu mii de locuri neocupate. Monstrul compromisului a apărut imediat. Au fost universităţi care au acceptat înscrierea şi fără diplomă de bacalaureat, urmând ca în următorii ani studentul să ia bacalaureatul. Această jalnică iniţiativă a fost însă oprită de Minister, astfel că exigenţa de la bacalaureat s-a reflectat şi în sistemul universitar. Totuşi, anul acesta a fost şansa celor care absolviseră liceul în urmă cu mai mulţi ani, aveau medii mici şi nu reuşeau să intre la facultate pe bază de dosar pentru că în fiecare an veneau tineri cu medii incredibile.
La titularizare, concurenţă mare, dar note mici
Dacă la examenul de bacalaureat nu au fost toate sălile supravegheate video, la examenul de titularizare a cadrelor didactice acest lucru s-a întâmplat, iar consecinţa a fost aceea că s-au obţinut rezultate foarte slabe. Doar 40% dintre cei care au dat examen au obţinut note peste 7.00. O singură profesoară a reuşit să ia nota maximă, Alina Dascălu, titulară la limba română la Şcoala Tătaru. Pentru doar 61 de posturi titularizabile s-au înscris 728 de cadre didactice. Cea mai mare concurenţă a fost la limba română - 41 pe loc, după care a urmat limba engleză - 38/loc şi posturile de învăţători - 24/loc. Tot pentru prima dată în acest an s-a înregistrat un număr mare de persoane din afara sistemului de educaţie la examenul de titularizare, 35. Şi tot pentru prima dată, posturile titularizabile rămase neocupate pentru că nu au fost înscrişi, au putut fi ocupate de candidaţi interesaţi din alte judeţe într-o etapă ulterioară. Această soluţie însă nu a fost pe placul profesorilor, la Brăila fiind un singur post ocupat de un cadru didactic din alt judeţ.
CET-ul a ţinut elevii în frig aproape o săptămână
Din punct de vedere administrativ, anul acesta nu s-a remarcat în şcoli prin ceva ieşit din comun. Primăria a reuşit să menţină standarde acceptabile în instituţii cu excepţia perioadei de final de semestru. În primele zile ale lunii decembrie, aproximativ 20.000 de elevi au dârdâit în şcoli pentru că CET-ul care le furniza căldură nu a mai primit gaze din cauza datoriilor acumulate. Treptat, furnizarea căldurii s-a reluat, însă acesta a fost un semnal pentru toate şcolile rămase captive în sistemul centralizat să caute soluţii alternative.
