Anul 2015 a fost unul bogat în evenimente şi descoperiri astronomice atât pentru puterile spaţiale consacrate - SUA, Rusia şi Europa, dar şi pentru noile puteri emergente din domeniul spaţial, China, Japonia şi India, scrie AGERPRES.
La bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, astronautul italian Samantha Cristoforetti a stabilit, în iunie, două noi recorduri: cea mai lungă perioadă petrecută în spaţiu de o femeie, pe de o parte, şi de un astronaut al Agenţiei Spaţiale Europene. În septembrie a revenit pe Pământ cosmonautul rus Ghenadi Padalka, omul care a stat în spaţiu 879 de zile în cinci misiuni diferite, iar la 29 octombrie Scott Kelly a devenit americanul care a petrecut cel mai mult timp în spaţiu în cadrul unei singure misiuni. În plus, la data de 2 noiembrie, echipajul ISS a sărbătorit 15 ani de prezenţă continuă a oamenilor în spaţiu la bordul ISS.
Sonda Dawn şi Ceres
Dar poate cele mai importante misiuni şi descoperiri ale anului 2015 sunt misiunea sondei Dawn pe orbita planetei pitice Ceres, misiunea sondei Rosetta şi a modulului său de asolizare Philae aflat la suprafaţa cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, deja istorica misiune a sondei New Horizons care a survolat în premieră planeta pitică Pluto şi descoperirea uluitoare a existenţei apei în stare lichidă la suprafaţa planetei Marte. După ce a parcurs 4,9 miliarde de kilometri în şapte ani şi jumătate, Dawn a ajuns la destinaţie la începutul lunii martie. „Studierea planetei Ceres ne va permite să ne „întoarcem" în istoria spaţiului, iar datele strânse de Dawn ar putea să ducă la progrese importante în înţelegerea formării sistemului solar", au explicat experţii NASA.
Ceres se află la 414 milioane de kilometri faţă de Soare şi are nevoie de 4,61 de ani tereştri pentru a-şi încheia mişcarea de revoluţie. Cu un diametru de aproximativ 950 de kilometri, acest planetoid este cel mai mare obiect din centura de asteroizi - suficient de masiv pentru ca sub influenţa gravitaţiei să capete forma sferică.
Rosetta, Philae şi cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko
Sonda Rosetta, aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), se află pe orbită în jurul cometei 67P din august 2014 şi a reuşit să realizeze cel mai detaliat „portret" al unei comete, însoţind acest corp ceresc rătăcitor şi la trecerea sa pe la periheliu (cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Soare), când s-a aflat la 186 de milioane de kilometri distanţă faţă de Soare. Rosetta s-a aflat în primul rând al acestui spectacol astronomic, iar modulul Philae, care a asolizat pe cometă la 12 noiembrie 2014, a fost ferit de căldura ridicată, aflându-se într-o zonă umbrită pe cometă. Responsabilii misiunii au pierdut contactul cu Philae. Datele culese de la suprafaţa cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko dezvăluie existenţa pe cometă a unor structuri şi caracteristici neaşteptate, printre care şi 16 tipuri de molecule organice, cărămizile de bază ale vieţii, dintre care 4 tipuri observate în premieră pe un astfel de corp cosmic, inclusiv alcooli şi amine.
De asemenea, sonda Rosetta a descoperit oxigen din abundenţă în atmosfera cometei 67P Ciuriumov-Gherasimenko, ceea ce constituie „o surpriză totală" pentru oamenii de ştiinţă. Acest oxigen molecular ar putea fi mai vechi decât sistemul nostru solar.
New Horizons şi Pluto
Misiunea sondei New Horizons, aparţinând NASA, este considerată cea mai importantă din istoria recentă a explorării sistemului solar, fiind pentru prima oară din anii „80 ai secolului trecut când am avut posibilitatea de a vedea de aproape o lume ce nu a mai fost niciodată „vizitată". New Horizons a avut nevoie de mai mult de 9 ani pentru a străbate aproximativ 5 miliarde de kilometri până la Pluto. Sonda a realizat numeroase fotografii de detaliu de la suprafaţa lui Pluto şi a adunat un pachet de date ştiinţifice, extrem de preţioase pentru oamenii de ştiinţă care doresc să înţeleagă modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani.
Noile fotografii dezvăluie diversitatea în forme de relief de pe Pluto, de la munţi înalţi până la câmpii, dune de nisip şi gheţari, „Pluto prezintă o mare diversitate de forme de relief şi o complexitate a proceselor (geologice), rivalizând cu orice altă planetă din sistemul nostru solar", au apreciat experţii New Horizons.
