Romania este monitorizata pas cu pas in ceea ce priveste implementarea banilor europeni. In acest sens, Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia analizeaza atit activitatea administratiei si a firmelor implicate in diferite proiecte cit si a modului in care presa reflecta drumul banilor europeni. Daca pentru perioada ianuarie - aprilie 2006, cotidianul nostru s-a situat pe locul al 2 lea in topul national al ziarelor locale din punct de vedere al prezentarii problemelor aparute in implementarea proiectelor, pentru perioada ianuarie - aprilie 2007, "Obiectiv Vocea Brailei" este remarcat datorita analizelor consistente pe care le-a realizat.
Potrivit studiului realizat, cotidianul nostru a redactat anchete care au demonstrat incapacitatea autoritatilor de a implementa eficient si responsabil banii europeni. Dimensiunea si calitatea informatiilor analizate variaza de la simple stiri pina la articole cuprinzatoare. Au fost selectate 394 de articole din presa locala si 109 din presa centrala. "Dintre ziarele analizate mentionam "Obiectiv Vocea Brailei" si "Gazeta de Sud" (publicatii locale) si saptaminalul "Capital" si cotidianul "Adevarul" (publicatii centrale) care au abordat analize consistente despre mecanismele prin care se implementeaza fondurile europene in Romania, incepind cu anul 2007", se precizeaza in raportul Agentiei de Monitorizare a Presei si al Asociatiei Pro Democratia.
Autoritatile sint principalele vinovate de esecul proiectelor europene
Indicatorii urmariti in cele 29 de publicatii locale si 5 centrale au fost: frecventa articolelor despre fonduri europene, tipurile de articole ("poveste de succes", "absorbtie", "informatii generale", "probleme"), prezenta numelor programelor de finantare in subiectele abordate, tipurile de probleme abordate de jurnalisti - ale sistemului administrativ, cele legate de coruptie, de lipsa fondurilor de cofinantare, birocratie, documentatie stufoasa, management deficitar de proiect, instabilitate legislativa, lipsa proiectelor. "Cel mai des, canalizarile si gropile de gunoi ecologice neterminate dau batai de cap autoritatilor locale, trezesc reactii adverse din partea Comisiei Europene si se finalizeaza cu trimiteri in urmarire penala a firmelor grecesti, italiene sau turcesti reprezentate pe santiere de manageri si ingineri romani", se mai precizeaza in raport. Cele mai multe dintre articole, aproximativ 61% contin informatii cu caracter general, 25% vorbesc despre absorbtia fondurilor europene,13% despre problemele intimpinate in cursul procesului de finantare si numai 1% au fost povesti de succes. Cele mai multe probleme au fost inregistrate la programul Phare, urmat de ISPA, Sapard si categoria fondurilor structurale. "Coruptia a fost una dintre problemele cel mai des intilnite in articolele analizate, deturnarea de fonduri publice in folos personal fiind cea mai frecventa modalitate de fraudare intilnita. A doua problema a fost managementul deficitar de proiect. Lipsa de experienta, de interes sau a cunostintelor elementare referitoare la scrierea unei aplicatii de finantare determina pierderea banilor europeni sau intirzieri in implementarea proiectelor. In 46% din cazuri, autoritatile publice sint vinovate de disfunctiile din cadrul proiectelor. Dintre contractorii diverselor finantari, cele mai multe greseli le-au facut firmele de constructii ", mai precizeaza specialistii de la Agentia de Monitorizare a Presei si cei ai Asociatiei Pro Democratia.
Potrivit studiului realizat, cotidianul nostru a redactat anchete care au demonstrat incapacitatea autoritatilor de a implementa eficient si responsabil banii europeni. Dimensiunea si calitatea informatiilor analizate variaza de la simple stiri pina la articole cuprinzatoare. Au fost selectate 394 de articole din presa locala si 109 din presa centrala. "Dintre ziarele analizate mentionam "Obiectiv Vocea Brailei" si "Gazeta de Sud" (publicatii locale) si saptaminalul "Capital" si cotidianul "Adevarul" (publicatii centrale) care au abordat analize consistente despre mecanismele prin care se implementeaza fondurile europene in Romania, incepind cu anul 2007", se precizeaza in raportul Agentiei de Monitorizare a Presei si al Asociatiei Pro Democratia.
Autoritatile sint principalele vinovate de esecul proiectelor europene
Indicatorii urmariti in cele 29 de publicatii locale si 5 centrale au fost: frecventa articolelor despre fonduri europene, tipurile de articole ("poveste de succes", "absorbtie", "informatii generale", "probleme"), prezenta numelor programelor de finantare in subiectele abordate, tipurile de probleme abordate de jurnalisti - ale sistemului administrativ, cele legate de coruptie, de lipsa fondurilor de cofinantare, birocratie, documentatie stufoasa, management deficitar de proiect, instabilitate legislativa, lipsa proiectelor. "Cel mai des, canalizarile si gropile de gunoi ecologice neterminate dau batai de cap autoritatilor locale, trezesc reactii adverse din partea Comisiei Europene si se finalizeaza cu trimiteri in urmarire penala a firmelor grecesti, italiene sau turcesti reprezentate pe santiere de manageri si ingineri romani", se mai precizeaza in raport. Cele mai multe dintre articole, aproximativ 61% contin informatii cu caracter general, 25% vorbesc despre absorbtia fondurilor europene,13% despre problemele intimpinate in cursul procesului de finantare si numai 1% au fost povesti de succes. Cele mai multe probleme au fost inregistrate la programul Phare, urmat de ISPA, Sapard si categoria fondurilor structurale. "Coruptia a fost una dintre problemele cel mai des intilnite in articolele analizate, deturnarea de fonduri publice in folos personal fiind cea mai frecventa modalitate de fraudare intilnita. A doua problema a fost managementul deficitar de proiect. Lipsa de experienta, de interes sau a cunostintelor elementare referitoare la scrierea unei aplicatii de finantare determina pierderea banilor europeni sau intirzieri in implementarea proiectelor. In 46% din cazuri, autoritatile publice sint vinovate de disfunctiile din cadrul proiectelor. Dintre contractorii diverselor finantari, cele mai multe greseli le-au facut firmele de constructii ", mai precizeaza specialistii de la Agentia de Monitorizare a Presei si cei ai Asociatiei Pro Democratia.
