• asta arată rezultatele consultării publice privind rolul temelor pentru acasă, organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale în luna noiembrie • elevii au nevoie chiar şi de 3 ore pe zi pentru a-şi face lecţiile şi spun că temele sunt monotone, repetitive şi inutile • de multe ori sunt puşi să rezolve exerciţii care depăşesc nivelul aplicaţiilor discutate în clasă • comportamentul profesorului, corupţia sau lipsa unor explicaţii potrivite sunt alte câteva exemple de dificultăţi identificate de elevi în răspunsurile date • la chestionarele on-line puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei au răspuns aproape 71.000 de dascăli, elevi şi părinţi din toate judeţele ţării, din Brăila participând 429 de cadre didactice, 1.535 de elevi şi 379 de părinţi
Majoritatea elevilor şi părinţilor consideră că temele pentru acasă sunt adesea prea obositoare şi prea multe şi că le consumă o mare parte din timpul liber. Mai mult, în unele situaţii, temele conduc la nelinişte, îngrijorare sau stres.
Asta arată rezultatele consultării publice privind rolul temelor pentru acasă, organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în perioada 7 - 20 noiembrie 2017. Deşi cei mai mulţi dintre cei care au completat chestionarele elaborate de MEN au recunoscut faptul că temele sunt utile şi necesare pentru îmbunătăţirea învăţării, copiii cred că sunt mult prea repetitive, monotone şi dificile. Elevii şi părinţii îşi doresc teme diferenţiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ şi, eventual, în echipă.
Chestionarele puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei au fost completate de 70.952 de actori din învăţământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinţi (84% - mame), 32.786 de elevi şi 10.783 de cadre didactice din toate judeţele ţări. Precizăm că din judeţul Brăila 2.343 de persoane au completat chestionarele on-line: 429 de cadre didactice, 1.535 de elevi şi 379 de părinţi.
Elevii au nevoie de ajutor în rezolvarea temelor
Raportul arată că profesorii, elevii şi părinţii se raportează diferit la temele pentru acasă, atât în ceea ce priveşte rolul temelor în învăţare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul şi durata acestora. Cadrele didactice susţin cu prioritate efectele pozitive ale acestora, în timp ce elevii şi părinţii menţionează, în ponderi mai mari, riscuri sau chiar efecte negative ale temelor pentru acasă.
În urma consulării publice, aproape 80% dintre părinţi au afirmat că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor.
“În proporţii relativ asemănătoare, elevii şi părinţii consideră că temele sunt adesea prea dificile, raportat la explicaţiile primite în clasă şi la contextele de exersare realizate cu sprijinul profesorilor. Diferenţele cele mai ample între răspunsurile cadrelor didactice şi cele ale elevi lor şi părinţilor se remarcă cu privire la aprecierea măsurii în care temele sunt inovative sau mai degrabă repetitive. Astfel, peste 70% dintre elevii şi părinţii care au răspuns la chestionar consideră că temele sunt adesea repetitive, monotone şi, astfel, plictisitoare. La polul opus, mai puţin de 10% dintre profesori declară că nu au un astfel de feedback de la elevi”, se precizează în raport.
De asemenea, elevii şi părinţii investigaţi (75-80%) consideră că temele sunt adesea prea obositoare şi prea multe şi că acestea consumă o mare parte din timpul liber.
“Un alt efect negativ al temelor pentru acasă face referire la faptul că acestea conduc la nelinişte, îngrijorare, stres. Această afirmaţie este susţinută cu prioritate de către părinţi (70,7%) şi de către elevi (67,8%) – în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitate temelor este mai mare”, susţin autorii studiului.
3 ore pe zi pentru rezolvarea temelor
O treime dintre elevii care au participat la consultare au spus că lucrează chiar şi 3 ore zilic pentru rezolvarea temelor scrise, iar jumătate dintre aceştia au nevoie de 1-3 ore zilnic. La acest timp se adaugă şi învăţarea conţinuturilor predate în clasă, care solicită, de asemenea, ponderi semnificative de timp. Elevii susţin că zilele de sfârşit de săptămână sunt utilizate cu rol semnificativ în pregătirea pentru următoarea săptămână de şcoală. Nici în vacanţă copiii nu “scapă” de lecţii, 60% dintre aceştia declarând că primesc teme obligatorii.
În ceea ce priveşte tipologia temelor pentru acasă, studiul arată că cele mai multe teme sunt obligatorii, comune pentru toţi elevii, (67%), urmate, la mare distanţă, de temele diferenţiate, cu rol de recuperare a lacunelor în învăţare(17,8%). Temele diferenţiate, cu rol de aprofundare, pregătire pentru concursuri, olimpiade etc. sunt utilizate doar în 9,4% din cazuri.
“Elevii apreciază în mod special temele care au o componentă de cooperare cu alţi elevi (32,8%). Aplicaţiile practice (desene, colaje, machete, etc.) sunt în topul preferinţelor (29,9%), dar acest lucru trebuie înţeles şi prin prisma diferenţelor care apar în funcţie de vârstă”, se explică în raport.
Dificultăţile şi provocările elevilor în legătură cu tema pentru acasă
Temele grele, numărul acesta şi lipsa timpului sunt principalele aspecte de care se plâng elevii atunci când vine vorba de temele pentru acasă. De cele mai multe ori, copiilor, mai ales acelora din clasele primare, le este greu să rezolve temele date, pentru că, fie nu le este clară cerinţa problemei, fie nu au urmărit, nu au înţeles sau nu au reţinut informaţiile şi explicaţiile date la şcoală şi atunci nu ştiu cum să le aplice acasă. Astfel, potrivit rezultatelor consultării publice, 49% dintre elevi se plâng atunci când temele sunt prea multe, aproape 60% când temele sunt prea dificile; 16,6% când nu le este clar ceea ce trebuie să facă, 40% când nu le place materia; 27% când nu au note bune la acea materie, 7,4% când nu agreează profesorul care predă sau 16% când nu se simt capabili.
Alte dificultăţi semnalate de elevi în realizarea temelor pentru acasă sunt:
lipsa utilităţii imediate sau de perspectivă (“nu ajută la nimic”, spun unii elevi), faptul că ar fi neinteresante, prea lungi ori prea dificile sau, dimpotrivă, foarte uşoare şi cu un nivel de dificultate scăzut, monotone şi repetitive, inutile; teme date de pe-o zi pe alta, exerciţii care depăşesc nivelul aplicaţiilor discutate în clasă, ori care nu au legătură cu tema respectivă; comportamentul profesorului, atitudinea nepotrivită faţă de unii elevi (“comportamentul profesorului te face să urăşti materia”), corupţia, lipsa unor explicaţii potrivite (“nu ştiu să explice”); elevii sunt obosiţi, stresaţi mai ales atunci când “profesorul atrage atenţia că sunt
greşeli”, “simt descurajare” pentru că nu ştiu să facă anumite teme.
Pe de altă parte, “profesorii semnalează faptul că un număr tot mai mare de elevi nu îşi mai fac temele - deloc ori parţial - sau o fac cu o ritmicitate mai redusă şi cu o calitate precară. O parte dintre profesorii consultaţi scriu că se confruntă cu refuzul multor elevi de a mai efectua temele, chiar dacă acestea nu ar fi nici dificile, nici numeroase, din pricina demotivării pentru tot ceea ce înseamnă şcoală şi studiu”, spun autorii studiului.
Unii profesori au sesizat faptul că elevii şi-au făcut un obicei din a lua temele “copy-paste” de pe internet, de a copia unul de la altul sau din alte surse. La acestea sunt adăugate scuzele frecvent auzite de la elevi: „nu am ştiut că astăzi trebuie să aduc portofoliul, am încurcat caietele, mi-am lăsat caietul acasă etc.”
“Demersul consultativ al MEN şi al ISE are ca obiective corectarea unor disfuncţionalităţi semnalate şi identificarea unor noi abordări în ceea ce priveşte rolul temelor în procesul de învăţare”, se precizează într-un comunicat al MEN.
Studiul integral şi sinteza de cercetare sunt disponibile pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: http://www.ise.ro/temele-pentru-acasa-raport-de-consultare-nationala.
